Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

02.08.2017:  Istoria demnă a ţării demne. 2 august 1940 — ziua formării Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti
Ziua de 2 august 1940 a fixat producerea celui mai rar eveniment politic din lume în istoria popoarelor — renaşterea statalităţii moldoveneşti şi reunificarea raioanelor din stînga şi dreapta Nistrului.

Lupta şi aspiraţiile multiseculare a poporului moldovenesc pentru eliberarea de sub jugul cotropitorilor s-a încununat cu victorie.

În această zi, prin Legea cu privire la fondarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti în componenţa URSS, a fost legiferată autodeterminarea poporului moldovenesc multinaţional cu toate atributele statale: Constituţie, legislaţie, putere executivă şi judecătorească. Conform caracterului său politic, a fost vorba despre democraţie. Deşi statalitatea moldovenească în forma sa de republică unională, avea statutul de suveranitate limitată, caracteristic tuturor republicilor unionale din URSS cu modelul său federativ condiţionat de orînduire statală. Totodată, statalitatea naţională a oferit posibilitatea de a folosi la maxim potenţialul organizaţional şi intelectual a maselor populare pentru dezvoltarea ţinutului în interesul întregii comunităţi. Republica Moldovenească se dezvolta activ în plan politic, economic, social şi cultural, depăşind chiar alte ţări din Uniune.

Pe parcursul a peste 50 de ani de existenţă a RSSM, ţinutul a fost totalmente industrializat. Au fost date în exploatare peste 150 de întreprinderi industriale noi dotate cu echipament de producere modern, ceea ce a oferit posibilitatea de a crea şi dezvolta eficient ramuri noi ale industriei moldoveneşti — necunoscute anterior: electrotehnică, constructoare de echipamente, constructoare de utilaje, constructoare de instrumente. Se dezvolta industria constructoare de maşini pentru industria uşoară şi alimentară, construcţia tractoarelor şi maşinăriilor agricole, energetica şi metalurgia. Printre întreprinderile noi şi reconstruite se numără uzinele «Vibropribor», «Microprovod», «Electrotehpribor» şi Uzina de tractoare din Chişinău, «Moldavkabeli» şi «Electroaparatura» din Bender, «Plodselhozmaş» din Bălţi, Uzina Turnătoare S.M. Kirov din Tiraspol, Uzina metalurgică din Rîbniţa. Acest fapt a asigurat exportul a 320 de denumiri de mărfuri industriale în peste 60 de ţări ale lumii.

A fost revigorată agricultura, care anterior fusese adusă la sapă de lemn, acest sector a fost transformat în unul înalt mecanizat şi extrem de intensiv în economia republicii. Pentru prima dată a fost realizată sinteza agrară, ştiinţei şi industriei — fapt ce a oferit posibilitatea de a concentra într-un flux unic şi continuu a producţiei în toate etapele sale — de la cultivarea materiei prime pînă la lansarea produsului agricol industrial finit. Deţinînd doar 0,07% din pămînturile URSS, Moldova producea 5% din toată producţia agricolă din Uniune.

Tot în acea perioadă, s-a îmbunătăţit considerabil bunăstarea cetăţenilor, şomajul a fost lichidat, la fel — sărăcia, analfabetismul. Au dispărut bolile sociale, toate casele şi apartamentele au fost electrificate. Au crescut veniturile personale ale cetăţenilor din toate categoriile sociale. Din contul fondurilor publice se asigura învăţămîntul gratuit şi mărirea gradului de calificare, sistemul de sănătate, pensiile bursele. Elevii erau asiguraţi cu manuale gratuite, erau achitate concediile, erau oferite foi de odihnă gratuite şi la preţ redus la sanatorii şi case de cultură, era asigurată întreţinerea copiilor în instituţiile preşcolare.

Pentru cetăţeni au fost construite circa un milion de apartamente, mii de spitale, case de cultură, biblioteci, şcoli. În RSSM activau 13 instituţii de învăţămînt superior şi 50 de şcoli tehnice, Academia de Ştiinţe, 10 teatre profesionale, televiziune, Studioul de Film «Moldova-Film». Orchestrele populare «Lăutarii», «Folclor», Capela «Doina» şi ansamblul de dansuri «Joc» au cucerit recunoştinţa internaţională.

Toate acestea au servit drept bază politico-economică solidă şi completă pentru tranziţia ulterioară a statalităţii moldoveneşti la independenţă politică.

Anatolie Dubrovschi, doctor în istorie
0 
| încă
înapoi »