Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

05.06.2009:  Rolul televiziunii române şi al presei
Valentin VASILESCU,
(fost comandant adjunct al
Aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni)

Campaniile secolului XXI au depăşit faza în care soldaţii se ucideau între ei, trăgând pe câmpul de luptă vagoane de muniţie convenţională sau de distrugere în masă. Generaţia a V-a de conflicte a adus în prim-plan o metodă de confruntare mult mai sofisticată – războiul psihologic – PSY, ca formă principală de sprijin ce precede acţiunile de tip Operaţiuni Speciale.

Costurile tot mai reduse ale microprocesoarelor au permis ca tehnologia informaţiei să înregistreze salturi spectaculoase, mai ales în aplicaţiile sale precum televiziunea prin cablu, telefonia mobilă şi reţelele internet. Una din consecinţele utilizării acestui tip de tehnologie a fost aceea că a permis constituirea şi organizarea ad-hoc a unor grupuri numeroase şi virtuale, membrii lor având acelaşi hobby şi unii dintre ei aflându-se la distanţe mari faţă de ceilalţi. Fenomenul în sine a luat amploare în ţările civilizate şi a fost denumit Smart mobs. Utilizând structura şi tehnologia derivată din Smart mobs, anumite grupuri şi-au propus să subordoneze acest proces de comunicare unuia acţional, de tip fulger (Flash mobs), adică să se adune la un moment bine precizat, într-un loc public, unde urmau să comită ceva neobişnuit pentru o scurtă perioadă de timp, după care să se disperseze rapid.

Reţeaua de internet Twitter e un canal public de transmitere de date şi nimic mai mult. Cum este ales el şi mai ales cum e utilizat pentru a produce efectul scontat e deja o artă a profesioniştilor. Care pleacă de la experienţa în utilizarea canalele militare dedicate, numai că acolo trebuie ţinut cont în plus şi de interferarea lor, adică de bruiaj şi, mai rău, de „deceiving”, ceea ce n-a fost cazul în ceea ce priveşte canalul Twitter.

Obiectivul Parlament şi Preşedinţie

Aşadar, în cazul planificării şi executării operaţiunii speciale de la Chişinău se evidenţiază un termen consacrat din arta militară care este cunoscut drept structura conducerii şi care este de tip ierarhic. Aşa cum ştiţi, pentru a-şi exercita actul de comandă după un algoritm prestabilit (care constituie în fapt Hotărârea comandantului), conducerea dispune de reţele de transmitere a ordinelor şi dispoziţiilor. În sens invers vin informaţiile legate de dinamica situaţiei din teren (rapoartele de luptă), necesare pentru evaluarea consecinţelor survenite de pe urma variabilelor aleatorii. Pe baza acestora se iau deciziile oportune pentru modificarea Hotărârii iniţiale pentru atingerea scopurilor, obiectivelor pentru care a fost declanşată operaţia. Toate aceste elemente de bază ale luptei armate au fost transferate şi adaptate celui mai nou tip de confruntare, cea care are ca obiect mintea oamenilor, adică războiul psihologic. Şi care chiar dacă nu are o natură atât de violentă, precum războiul clasic, îşi propune aceleaşi obiective. În epoca internetului şi canalelor media, operaţiile de război psihologic acoperă teatre de operaţii mult mai întinse, păstrând rigorile de planificare şi de urmărire a derulării pas cu pas, după tiparele operaţiei militare convenţionale. Dacă veţi analiza mai în profunzime mesajele vehiculate prin reţeaua Twitter, veţi descoperi şi ceea ce se numeşte „nodurile reţelei”, adică statele majore de subunităţi angrenate în operaţiune. Ele sunt cele instruite cu privire la procedeele de control ale mulţimilor, la formularea mesajelor psihologice de tip acţional, menite să creeze contagiunea indivizilor disparaţi, să precizeze în timp şi spaţiu fiecare etapă, să colecteze şi să prelucreze instantaneu fotografia situaţiei din teren etc. „Statele majore” sunt uşor de localizat şi corespund redacţiilor media particulare, finanţate cel puţin teoretic de partidele de opoziţie de la Chişinău, ONG-urilor înfiinţate pentru monitorizarea îngrădirii libertăţii de exprimare etc. Motiv pentru care aceste entităţi media au făcut tot posibilul ca reflectarea detaliilor operaţiunii speciale să fie întoarse pe dos, interpretate voit eronat cu scopul de a-i camufla pe autorii ei.

Modelul loviturii de stat din România din 1989. Specialiştii români

După 1989, România şi-a creat o multitudine de subunităţi mai mari sau mai mici pentru operaţiuni speciale: DIAS, SPIR, SIIAS, GSPI-ACVILA din subordinea Poliţiei, Batalionul 1 Intervenţii Speciale (Antitero) al Jandarmeriei, SASI al Poliţiei de Frontieră, Brigada Antiteroristă a SRI, Grupul Antitero al SIE, FIAT al SPP.

Cu toate acestea, Comandamentul pentru Operaţiuni Speciale (COS) al Trupelor de Uscat al armatei române, deţine de departe gama completă de structuri capabile să execute orice tip de misiune neconvenţională în limitele graniţelor României, dar mai ales în afara lor, prin Batalionul 1 O.S. „Vulturii”, Detaşamentul de Intervenţie Rapidă şi prin Secţia Acţiuni Psihologice. Secţia Acţiuni Psihologice (PSYOPS) este cel mai important element subordonat COS şi în acelaşi timp funcţionează în strânsă legătură cu Direcţia Operaţii a Statului Major General, fiind compusă din două birouri: Biroul Analiza Ţintă şi Evaluare şi Biroul Planificare şi Conducere a Operaţiilor Psihologice. Cel de-al treilea, Biroul de Influenţare Psihologică a Inamicului, înfiinţat în 2003, a fost difuzat ulterior în structura celorlalte două. În plus, începând din 2002, fostul Centru Tehnic de Acţiuni Psihologice a devenit Centrul de Operaţii Psihologice de la Domneşti, la periferia Bucureştilor, fiind încadrat cu cei mai buni profesori universitari în domeniul sociologiei (să fie prof. dr. Dan Dungaciu? – nota redacţiei), cercetători în sfera psihologiei, experimentaţi realizatori ai TVR, membri ai Parlamentului României). Activitatea Secţiei Acţiuni Psihologice este reglementată de Doctrina pentru Operaţii Psihologice, aflată în funcţiune din anul 2003 şi de Manualul de Operaţii Psihologice.

Militarii români jurnalişti

În plan extern, structurile de operaţii psihologice îşi desfăşoară activitatea pe diverse teatre de operaţii. În Afganistan, militarii români scot o revistă „Sada e azadi” („Vocea Libertăţii”), destinată localnicilor, cu articole în trei limbi: engleza, dari şi pashtu, şi asigură funcţionarea unui post de radio cu emisiuni în limbile dari şi pashtu. Revista are un tiraj de 400.000 de exemplare, iar postul de radio cu acelaşi nume emite non-stop. În Kosovo, militarii români asigură funcţionarea Radio KFOR, cu emisiuni în limbile sârbă şi albaneză. Radio KFOR este prima sursă de informare a sârbilor şi este pe locul al doilea, ca audienţă, în rândurile albanezilor. Tot ei editează şi revista „4U Magazine”, cu un tiraj de 70.000 de exemplare. Revista apare în limbile albaneză, sârba şi engleză, iar în unele şcoli este folosită şi ca material didactic pentru învăţarea limbii engleze. În Bosnia, cea mai cunoscută publicaţie a fost, până în anul 2004, când şi-a încetat apariţia, o revistă pentru adolescenţi, „Mirko”, editată de militarii români.

Pe un teritoriu străin şi adesea ostil, unde el mânuieşte „armele neconvenţionale”, menite să inducă stări şi emoţii, luptătorul PSY riscă enorm. Scopul final al operaţiunilor psihologice este acela de a induce sau de a orienta într-o direcţie favorabilă atitudinea şi comportamentul populaţiei din teritoriul ţintă în aşa fel, încât să coincidă cu obiectivele celui care declanşează lupta PSY. În PSYOPS, unde se lucrează cu mentalităţi, cu atitudini, specialistul primeşte foarte greu confirmarea că acţiunile lui şi-au atins scopul.

De aceea, în ceea ce priveşte calitatea misiunilor desfăşurate de Secţia Acţiuni Psihologice, unul dintre cele mai importante elemente care contribuie decisiv la îndeplinirea misiunilor sunt informaţiile. Informaţiile le obţin fie de la structurile specializate de informaţii ale statului român, fie prin eforturi proprii. Echipele tactice PSYOPS din teren efectuează, pe timpul desfăşurării studiilor de zonă şi studii de ţintă şi culegere de informaţii, care sunt folosite pentru realizarea produselor de tip audio, video, radio, internet, adaptate zonei şi ţintei căreia se doreşte a i se schimba opiniile, atitudinile sau comportamentul.

Armele psihologice ale publiciştilor moldoveni

Sarcina PSYOPS este aceea de a culege informaţii, de a le stoca şi prelucra, de a concepe şi realiza, pe baza acestora, produse specifice (tipărite, audio, video, dar mai ales internet). Aceste produse sunt apoi corectate şi, în final, sunt diseminate către ţinte printr-o densă reţea media (posturi radio, TV, cotidiene) care funcţionează sub acoperire pe teritoriul ţintă sau prin portaluri de ştiri, pagini personale şi bloguri ale unor aşa-zise ONG-uri care activează pentru libertatea de exprimare şi care, în fapt, sunt compuse din colaboratori autohtoni ai echipelor PSYOPS. Urmează etapa de verificare a eficienţei acestor produse care, în urma analizei, pot suferi corecţii de îmbunătăţire. Acest proces complex de planificare, concepere şi realizare a unei operaţii psihologice este similar cu procesele desfăşurate în cazul unei operaţii militare. Militarul încadrat în PSYOPS nu este atât de bun trăgător cu arma, pe cât de bun sociolog, psiholog, etnolog sau economist este. La aceste calităţi adăugându-se şi cele de ordin cultural, religios şi istoric, iar pregătirea unui specialist PSYOPS durează peste 3-4 ani. Una din condiţiile de bază a îndeplinirii misiunilor PSYOPS este colaborarea strânsă cu structurile de relaţii publice, media de stat sau privată şi cu reprezentanţi de vârf ai clasei politice din teatrul de acţiune de unde îşi recrutează colaboratorii. Schimbul de informaţii între aceste structuri este foarte eficient, întrucât oferă tuturor posibilitatea de a verifica diferitele tipuri de informaţii cu care lucrează. Interpătrunderea şi conlucrarea dintre structurile de acţiuni psihologice, cele de relaţii publice (deschise sau acoperite) şi cele ale comunităţii de informaţii este un concept care poartă denumirea de InfoOps (Operaţii Informaţionale). În viziunea specialiştilor NATO, InfoOps-ul presupune prezenţa mai multor domenii coordonate unitar pentru realizarea unui scop comun de sprijinire a activităţii comandantului. Din InfoOps pot face parte specialişti în război electronic, specialişti în domeniul CIMIC (relaţii civili-militari), specialişti în operaţii psihologice, în relaţii publice, specialişti în culegere de informaţii şi din alte domenii...

www.flux.md

0 
| încă
înapoi »
News Time Romania - Stiri Romania