Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

10.02.2017:  Cum s-a demonstrat, fără control parlamentar, în Moldova de astăzi este imposibil de a organiza alimentația normală a copiilor în grădinițe
Comisia parlamentară specială pentru îmbunătățirea bazei legislative în domeniul alimentației copiilor în instituțiile școlare și preșcolare, s-a întrunit săptămîna aceasta într-o ședință la care au participat reprezentanți ai comitetelor părintești.

Așa deci, în timpul discuțiilor, părinții și-au manifestat nemulțumirea față de noul meniu elaborat de Ministerul Sănătății. Temerea cetățenilor este generată de incompatibilitatea unor bucate și produse din acest meniu, fapt ce le provoacă copiilor dureri de burtă, iar într-un final, copiii rămîn flămînzi refuzînd să accepte mîncarea atipică pentru majoritatea familiilor moldovenești.

Un alt moment la care s-a atras atenția în timpul ședinței — lipsa echipamentului necesar în grădinițe pentru prepararea bucatelor gustoase și sănătoase. De asemenea, este acută problema potențialului de cadre în majoritatea grădinițelor și acest lucru este clar, întrucît salariile lasă de dorit.

În cadrul ședinței deputații au remarcat importanța dialogului cu comitetele părintești pentru ca pe viitor, atunci cînd vor fi făcute totalurile activității comisiei, parlamentarii să poată înainta propuneri concrete vizavi de modificările în legislație.

Pe stomacul gol

Președinții comitetelor părintești au salutat faptul că statul a atras atenția problemelor legate de alimentația copiilor. Însă, potrivit lor, în majoritatea grădinițelor, regulile și cerințele stabilite la capitolul alimentația copiilor nu se respectă. Respectiv, în majoritatea grădinițelor din meniu lipsesc fructele proaspete: din meniul micuților fac parte în continuare tomatele în sucul lor chiar și vara în locul legumelor proaspete. În ceea ce privește peștele proaspăt, părinții spun că în majoritatea cazurilor, peștele este infestat cu paraziți. De asemenea, o mare problemă constituie faptul că în unele grădinițe, în loc de carne de vițel se livrează carne de porc.

Părinții s-au plîns pe faptul că micuții lor rămîn flămînzi, pentru că majoritatea copiilor din grădinițe nu se pot obișnui cu mîncarea care li se propune. Multora nu le-a plăcut supele creme pe bază de lapte, fasole și mazăre. «Noi am adus caietul în care este scris cu ce au fost hrăniți copiii din diferite grupe a unei grădinițe din orașul Orhei începînd cu data de 25 ianuarie pînă în prezent. Din 114 copii, practic 79 dintre ei au rămas flămînzi», s-au indignat cei prezenți.

În legătură cu acest fapt, părinții au cerut revizuirea meniului în instituțiile școlare și preșcolare ținînd cont de caracteristicile personale ale copiilor și de a-l diversifica cîtuși de puțin.

«Pe parcursul a opt zile din zece, copiilor li se dă budincă pe care copii o refuză și rămîn flămînzi. În continuare, mulți copii suferă de pancreatită. În ziua a 7, 8 și a 9-a în meniu este supă de lapte pe care copiii o mănîncă pe stomacul gol. Supa este foarte lichidă, copiii rămîn flămînzi iar la unii apar probleme de sănătate», au menționat părinții. «S-a ajuns pînă la aceea că unor părinți le este frică să-și ducă micuții la grădiniță. Cui îi va plăcea ca micuțul său să rămînă flămînd aproape pentru toată ziua?».

De asemenea, atenția parlamentarilor s-a axat și pe volumul porțiilor, care, potrivit părinților, sunt foarte mici. Mai mult decît atît, părinții ale căror copii frecventează grupele mari, au remarcat că porțiile pentru această categorie de copii și cei din grupa de creșă sunt similare.

«Copii iau prînzul la ora 12. 00. Apoi, la ora 16. 00 li se dă doi biscuiți și un măr. Unii părinți lucrează pînă la ora 17.00, își iau copiii de la grădiniță la circa 17. 30 și cinează cu toată familia pe la 19. 00. Spuneți-mi vă rog, dumneavoastră considerați că unui copil din grupa mare îi este suficient un măr cu doi biscuiți?», s-au pronunțat părinții.

Nimic nu e mai scump decît pîinea?

Reprezentanții comitetelor părintești din municipiul Chișinău s-au plîns pe calitatea produselor. Spre exemplu, nu pe toți îi mulțumește calitatea pîinii livrate. Respectiv, în grădinița nr. 91 din sectorul Botanica al capitalei, se livrează pîine care nu corespunde tehnologiei de producție. Membrul unui comitet părintesc — Nadejda — a cărui nepot frecventează instituția respectivă, este de specialitate inginer-tehnolog în industria alimentară și a vizitat, în repetate rînduri bucătăria grădiniței pentru a se convinge de calitatea produselor.

«În această grădiniță este livrată pîinea unei brutării private. La tăiere, pîinea se fărîmițează, coaja este foarte groasă (este clar că se coace fără regim de abur), miezul este gri, deși pe etichetă scrie că păinea se coace din făină de calitate superioară, de asemenea, în pîine sunt și un fel de semințe ceea ce, la fel, nu este indicat pe etichetă.

Am sunat la brutăria cu pricina și am adresat întrebările corespunzătoare. Mi-au răspuns că nu există un control de primire a materiei prime, nu se face analiza fainii, de asemenea, nu se face nici analiza produsului gata. Atunci, cum ajunge asemenea pîine pe masa copiilor de la grădiniță? Plus la asta se mai eliberează certificatul de calitate. În baza la ce? Ei sunt de acord cu pretențiile înaintate. Eu m-am adresat la conducerea grădiniței. M-am gîndit că se vor întreprinde măsuri. Însă, după ce m-am uitat zilele acestea, din nou, la pîine, am înțeles că nu au fost întreprinse nici un fel de măsuri. Pîinea s-a dovedit a fi de o calitate și mai proastă. Unde sunt organele de control? Este necesar de a intensifica controlul asupra calității pîinii care ajunge în grădinițe», a declarat locuitoarea municipiului Chișinău.

Situația sub control

Așa cum au remarcat participanții la ședință, în unele cazuri, problemele apărute se reușesc a fi soluționate pe loc, iar măsurile de rigoare se întreprind neîntîrziat. În marea majoritate a cazurilor, însă, părinții se adresează la Direcția generală educație. Însă, părinții se plîng că sunt nevoiți să aștepte răspunsurile formale chiar și cîte trei-patru luni. Iar petiția expediată încă în luna februarie anul trecut rămîne și astăzi fără răspuns. Așa cum au declarat părinții în cadrul audierilor, contactul eșaloanelor supreme ale puterii cu reprezentanții și comitetele părintești și angajaților instituțiilor trebuie să fie mult mai strîns, pentru că sănătatea omului este primordială, și cîtă sănătate pierde un copil mic dacă rămîne flămînd practic pentru toată ziua?

La rîndul lor, deputații au remarcat că problema este legată de noul meniu, care, și în cadrul acestor audieri, și în cadrul activității comisiei speciale, a trezit cea mai mare indignare și că, în cel mai scurt timp, subiectul va fi pus în discuție cu reprezentanții Ministerului Sănătății.

De asemenea, reprezentanții comisie speciale au declarat că vor continua și raidurile inopinate cu scopul de a verifica condițiile de preparare și păstrare a alimentelor în instituțiile preșcolare.

COMENTARIU EXCLUSIV

Elena Bodnarenco, deputat din partea PCRM, membru al Comisiei parlamentare speciale pentru îmbunătățirea bazei legislative în domeniul alimentației copiilor în instituțiile școlare și preșcolare:

«Săptămîna trecută am desfășurat o ședință în deplasare pentru a vedea cum stau lucrurile în teritorii. Comisia a vizitat trei grădinițe din Chișinău și o grădiniță din Durlești. Au fost verificări inopinate. Interesul nostru a fost să urmărim tot procesul de pregătire a bucatelor pentru copii. Am văzut cum au fost primite produsele, condițiile de păstrare, cum este organizat locul de muncă al bucătarului, cum sunt asigurate instituțiile cu cadrele necesare, cum se respectă normele sanitare. De asemenea, am urmărit procesul de preparare a bucatelor.

În cadrul audierilor, părinții din Orhei au vorbit despre noul meniu, în special, ce-i deranjează la modul concret, despre necorespunderea alimentelor propuse cu bucatele tradiționale. În Chișinău lucrurile stau și mai prost. Noi, într-adevăr, nici într-o grădiniță nu am văzut meniul nou în timpul verificărilor. Ne-a mirat asortimentul foarte sărac de legume, că nu în toate grădinițele se dau mere la copii. Dar și calitatea produselor lasă de dorit. Deși pentru o țară agrară, cu atît mai mult sub embargo, acest lucru este de mirare, pentru că piața internă pentru producția autohtonă este larg deschisă.

Pentru noi era important să vedem situația din prisma părinților, care își cresc copiii și-i duc zilnic la grădiniță. Care știu necesitățile micuților lor. Care știu cum sunt asimilate aceste bucate. Pentru noi era important să auzim cum colaborează părinții și cu organele administrației publice locale, cum asigură controlul făcînd uz de drepturile pe care le au în cadrul asociațiilor părintești.

La ora actuală, noi am audiat reprezentanții Agenției pentru siguranța alimentelor, Centrului de sănătate publică, Ministerului Educației, Ministerului Sănătății. Comisia planifică să-și prezinte concluziile la începutul lunii martie 2017. La sfîrșitul activității sale, pe 23 martie, Comisia va înainta în Parlament inițiative legislative concrete.

De asemenea, trebuie de remarcat că un șir de modificări legislative, operate în ultimii ani, au contribuit la înrăutățirea situației. Spre exemplu, s-ar părea că reducerea controalelor este un lucru bun. Conform modificărilor, Agenția pentru siguranța alimentelor verifică o dată pe an, alte organe de control — la solicitarea părinților sau alți reprezentanți ai grădiniței. Dacă nu sunt solicitări, instituțiile preșcolare nu se verifică. În acest caz, reducerea controalelor nu acționează benefic».

Marina Țurcan

Cronica verificărilor
din partea membrului Comisiei speciale Elena Bodnarenco

Satul Peresecina, raionul Orhei: «Comisia a vizitat grădinița Nr. 3. Documentele par a fi în regulă, dar situația a produs o impresie deprimantă. Sumbru, gri, umezeală.

Impresia generală: la sate meniul este mult mai consistent. Dacă la Chișinău, copiilor li se oferă la gustare cîte un măr și 1-2 biscuiți, atunci la sate — terci cu ou sau pește. Ne bucură faptul că în 2017, toate grădinițele au început să primească mai multe verdețuri și legume, inclusiv, dovlecei și broccoli. Nu sunt rezerve mari, asta înseamnă că alimentele nu stau prea mult și nu reușesc să se strice».

Satul Romanești din raionul Strășeni: «La sfîrșitul anilor 80 ai secolului trecut, grădinița din satul Romanești era vizitată de 380 de copii. Astăzi — 86. Anul în care în sat se nasc 15-20 de copii se consideră a fi unul bun — poate fi completată o grupă întreagă. Documentele sunt în regulă, produsele sunt depozitate cu grijă.

Aragazul, însă, este crăpat și se vede cu ochiul liber că de mai mult timp. Consider că prepararea bucatelor la un asemenea aragaz nu doar că este un proces foarte complicat, dar și periculos. Consider că primarul și consiliul local ar putea să găsească bani în buget pentru a procura un aragaz nou».

Satele din raioanele Criuleni, Strășeni și Orhei: «În pofida salariilor mici (în grădinițele cu 80 — 90 de copii asistentele medicale lucrează la cota de 0,5 sau chiar și 0,25, salariile bucătarilor, ca și în oraș, este de 1060 de lei) colaboratorii instituțiilor preșcolare se străduiesc să respecte normele sanitare, condițiile de păstrare, uneori, returnează produsele necalitative.

Condițiile de muncă sunt diferite: unele blocuri alimentare nu au fost reparate de 30-40 de ani, echipamentul este vechi, sistemul de ventilare funcționează prost. De cele mai multe ori, depozitele nu sunt divizate în încăperi separate, carnea, produsele lactate și legumele se păstrează în una și aceeași încăpere.

Am depistat și probleme. Luni, 6 februarie, la una din grădinițe s-a adus carne produsă sîmbătă — 4 februarie și din care urmau să se prepare bucate miercuri — 8 februarie. Iar termenul de păstrare a cărnii era de 48 de ore. Grădinițele din satele Măgdăcești și Ratuș din raionul Criuleni».

Municipiul Chișinău: «În cadrul verificărilor situației legate de organizarea alimentației copiilor în instituțiile de învățămînt, Comisia specială a Parlamentului RM a organizat, pe 6 februarie, o ședință în deplasare cu vizitarea a patru grădinițe din municipiul Chișinău, inclusiv, o grădiniță din suburbie.

Făcînd cunoștință cu tot procesul, din momentul primirii produselor alimentare, verificarea calității și cantității acestora, corespunderea normelor sanitare, continuînd cu păstrarea și documentarea produselor și, evident, prepararea bucatelor.

Concluziile generale vor fi prezentate în raportul comisiei.

Concluziile personale:

1. Toți colaboratorii instituțiilor de învățămînt remarcă că după scandalul legat de alimentația copiilor, care a izbucnit în toamna anului 2016, calitatea produselor alimentare, asortimentul și periodicitatea livrărilor s-au îmbunătățit. Firmele distribuitoare, implicate în scandalul de anul trecut, nu au fost acceptate la licitațiile din acest an.

2. Moldova este o țară agrară. Totodată, în grădinițe se atestă un asortiment redus de legume (cartof, morcov, sfeclă, ceapă) și mai ales de fructe — nu peste tot am găsit mere și doar într-o singură grădiniță — banane.

3. Cît de banal nu ar suna, însă, cadrele decid totul — avînd unele și aceleași cerințe, organizarea în diferite grădinițe este diferită. Există și organizare proastă.

4. Tinzînd să reducă verificările, autoritățile Moldovei au adus unele lucruri pînă la absurd. Agenția națională pentru siguranța alimentelor, Centrul național de sănătate publică desfășoară controale în grădiniță o dată la jumătate de an sau chiar o dată la doi ani.

5. Volum mare de muncă birotică — 13 — 15 jurnale pe care trebuie să le îndeplinească zilnic depozitarul sau persoana care primește și eliberează produsele. Mulți se dublează unul pe altul. Jurnalele comune, unde se înregistrează toate produsele, apoi altele separate pentru produse ușor alterabile, pentru carne, pește, lapte. Toate acestea pentru un salariu de 1060 de lei.

6. Nici într-o grădiniță nu erau asistentele medicale. Undeva în concediu, undeva — s-au concediat. Undeva, lucrează pe jumătate de salariu. Salariu constituie 1100 — 1300 de lei, responsabilitatea — enormă. Acestea sunt cauzele pentru care aceste posturi rămîn permanent vacante.

7. Bucătarii ridică un salariu absolut nesatisfăcător. Doar 1060 de lei pe lună.

8. Moldova a primit două granturi românești pentru reparația grădinițelor. În timp ce în unele grădinițe au fost procurate pînă și ștergare din acești bani, în altele sistemul rețelelor inginerești rămîne învechit, echipamentul de la bucătărie la fel, pe care oricît de mult nu l-ai păstra, oricum odată și odată trebuie să fie schimbat. Ar fi fost corect dacă ambele granturi ar fi fost utilizate pentru reparația blocurilor alimentare din toate grădinițele. Însă, s-a decis altfel: au susținut primarii «lor».

Foarte multe lucruri trebuie să fie schimbate. Și urgent. Indiferent de ce nu ne-ar spune despre buget!».

Sursa: http://comunist.md/index.php?newsid=2508
0 
| încă
înapoi »