Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

11.03.2017:  Principala arteră acvatică a Moldovei — Nistru — este grav bolnavă. Rîul, deja, nu mai necesită tratament, ci reanimare serioasă
Despre această problemă ecologiștii vorbesc demult. Acest fapt îngrijorează organizațiile obștești. Însă, se pare că bătăile clopotelor grele ajung cu greu la autorități. Între timp, problema rămîne deschisă. Despre problemele Nistrului relatează doctorul habilitat în științe biologice, profesor, șefa Laboratorului de Hidrobiologie și Ecotoxicologie al Institutului de Zoologie din cadrul AȘM, Elena Zubcov.

În ce constă problema Nistrului?

— Dacă e să vorbim despre problemele Nistrului legate de construcția a celor șase stații electrice în Ucraina, probabil, trebuie să începem de la faptul că Nistrul deja se confruntă cu probleme, savanții și organizațiile obștești vorbesc demult despre asta.

— Problema Nistrului nu a început astăzi și constă în faptul că pe teritoriul Ucrainei funcționează și se extinde intensiv complexul hidroenergetic la Dnestrovsk, din care face parte CHE — 1 cu baraj la Novodnestrovsk, CHE — 2 cu baraj la Naslavcea, iar între ele — Centrala de hidro-acumulare, în regim de reducere a tensiunii înalte în rețeaua electrică de înaltă tensiune, generată de activitatea centralelor atomice, care pompează apa din rezervorul mai sus de Naslavcea în rezervorul de acumulare amplasat pe carstul de pe malul drept.

Ulterior, din acest rezervor, apa se aruncă în turbinele centralei hidroelectrice de acumulare în regim de producere a energiei electrice. Acum funcționează trei turbine, se planifică șapte. În acest fel rezervorul mai sus de Naslavcea s-a transformat într-un rezervor tehnic al centralei de hidro-acumulare. La barajul de la Naslavcea mai sînt montate turbine (în anii 90), de aceea, apa pe teritoriul Moldoveni vine periodic, mai corect ar fi să punem — doar în momentul producerii energiei electrice de către aceste turbine.

Trebuie să remarcăm că construcția centralei de hidro-acumulare a fost sistată în perioada sovietică în baza unei expertize ecologice. Iar turbinele de la barajul din Naslavcea în general nu au fost prevăzute în proiectul inițial al complexului hidroenergetic de pe Nistru. În acest fel, Ucraina, fără niciun fel de coordonare cu Moldova (deși acest lucru este prevăzut în convențiile internaționale privind utilizarea rezervoarelor acvatice transfrontaliere), continuă să-și extindă complexul energetic.

Problemele celei mai importante artere acvatice a Moldovei au început în momentul umplerii rezervorului superior al CHE — 1. Acesta a fost doar începutul: au dispărut mai multe specii de pește, s-a modificat hidrologia Nistrului inferior, s-a micșorat numărul organismelor acvatice caracteristice Nistrului, au apărut specii invazive, noi însă mai aveam apă în rîu — deși cu o temperatură nefavorabilă pentru rîu, cu decalaje mari de nivel, dar apă era. Totodată, nouă tot timpul ni se spunea sau ne calmau că rezervorul CHE — 1 ne protejează de inundații, de chimia ucraineană. (De dragul dreptății vom remarca că, mulți ani la rînd, barajul a conservat o parte a apelor minerale în concentrații mari în urma catastrofei Steblikovsk în partea superioară a rîului). Ulterior, după includerea celei de-a doua turbine, s-a întîmplat ceea despre ce ne-au avertizat savanții: partea inferioară a rîului, treptat, rămîne fără apă. Aici deja este oarecum neserios să vorbim despre pește, organisme acvatice. Trebuie să batem toate clopotele de alarmă pentru că rîul, pur și simplu, piere. În ultimii doi ani, Nistrul s-a înnămolit în așa hal că putea fi trecut pe jos.

— Care pot fi consecințele?

— Consecințele pot fi că toate procesele de funcționare a rîului vor fi perturbate pînă la limită. Rezultatele denotă faptul că, în ultimii ani, nivelul apei în Nistru se alimentează din contul apelor subterane și afluenților mici, iar acest lucru este deja periculos și în legătură cu reducerea nivelului apelor subterane a orizontului superior (dispariția izvoarelor, apelor din fîntîni ș.a.m.d). Evident, seceta de asemenea influențează. Dar noi o provocăm și pe ea prin acțiunile noastre — distrugem plantațiile verzi perene, în primul rînd — parcurile și pădurile.

Însă, nemijlocit în rîul Nistru, procesele de auto-curățare sunt aproape de nivelul zero, iar poluarea repetată a apei a început să prevaleze auto-curățarea.

A fost speranța că după semnarea, în 2012, la Roma, a acordului de gestionare a bazinului, se va putea de schimbat ceva. În să, pînă în ziua de astăzi, Ucraina așa și nu a ratificat documentul.

— Care este esența acestui acord?

— Acordul de gestionare a bazinului prevede utilizarea rațională a bazinului rîului Nistru, inclusiv, problemele ecologice, economice și sociale. Asupra acestui document interguvernamental, au lucrat ani la rînd, diverse instituții și organizații internaționale sub egida OSCE. El a fost semnat la Roma în 2012.

Însă, reprezentantul părții ucrainene, care a semnat acest acord, a fost demis pe parcursul săptămînii. Eu am spus atunci că Ucraina nu va ratifica acest acord. Dar nu m-a crezut nimeni. De atunci au trecut, deja, cinci ani … Ucraina consideră că cursul de bază al rîului se formează pe teritoriul ei și ea are dreptul să facă ceea ce-i convine.

Moldova fără Nistru nu mai este o utopie

— Sînt multe discuții despre faptul că, acum cîțiva ani, Moldova a transmis Ucrainei în folosință cîteva ha de teren la Naslavcea…

— Moldova nu a transmis nimic. Pămînturile au fost inundate în timpul umplerii rezervorului tampon. Noi atunci trăiam într-o țară unită. Și, apropo, în unul din documente s-a indicat că pierderile de producere a energiei electrice la Centrala Hidroelectrică de la Dubăsari vor fi compensate de CHE de la Dnestrovsk.

Este de remarcat faptul că de ani de zile vorbim la diferite nivele despre problemele Nistrului, iar toate documentele ce vizează această construcție, cu privire la sistarea edificării Centralei Hidroelectrice au dispărut sau sînt inaccesibile.

Desigur, Ucraina nu plătește nimic pentru inundarea pămîntului moldovenesc. Acum, ei sînt interesați să primească teritoriul de litoral mai sus de Naslavcea nu pentru că a apărut dorința de a plăti Moldovei, malul și așa se inundă, dar fără arendă.

Cel mai probabil, Ucraina vrea ca Moldova să nu aibă acces la aceste ape, pentru că acum, noi tot avem dreptul de a face uz de apa din rezervorul de mai sus de Naslavcea. Dacă noi vom pierde acest drept, vom pierde Nistrul. Și dacă noi vom da aceste pămînturi în arendă, nu ne vom mai apropia de acest mal. De asemenea, Moldova trebuie să-și restabilească dreptul asupra barajului. Așa sau altfel, aceste probleme trebuie să fie soluționate la nivel nalt.

— Ce este important și ce trebuie de făcut deja astăzi?

— Este necesar ca Ucraina să respecte regulile, trebuie de eliberat apa în rîu regulat și în volum deplin. Inundațiile de primăvară trebuie să fie inundații, iar revărsările de vară trebuie să fie revărsări. În Moldova trebuie să ajungă apa topită din munți, rîul are acest drept, iar oamenii care locuiesc pe malul Nistrului au dreptul la viață.

— Chiar și fără construcțiile planificate a celor șase centrale hidroelectrice pe Nistru, rîul poate să dispară?

— Rîul deja acum dispare. Acest lucru se întîmplă în fiecare zi. Iar dacă vor mai fi construite cele șase centrale, nu vom mai putea salva nimic.

Doar societatea poate stopa această catastrofă. Societatea din Ucraina, patrioții țării pot opri construcțiile planificate. Aceasta este o tragedie, inclusiv, pentru Ucraina. Ea-și pierde locurile de grație. Construcția centralelor este planificată în canionul Nistrului. Acolo sînt locuri extraordinar de pitorești, acolo sînt multe specii rare de floră și faună. Acolo sînt plămînii întregului rîu și nu doar. În Ucraina sînt suficienți oameni deștepți care înțeleg acest lucru.

Nu vreau să sperii oamenii, însă, fiecare ecosistem are o limită de toleranță, dacă putem, spune așa. Și dacă procesele de poluare vor prevala considerabil asupra proceselor de auto-curățare, ne va fi foarte și foarte greu să restabilim rîul.

Eu sper că pe Nistru se va face primăvară. Iar noi trebuie să curățim malurile rîului să reducem la minim evacuările apelor uzate, să restabilim zonele de protecție a apelor.

Natalia Ustiugova
http://comunist.md/index.php?newsid=2640
0 
| încă
înapoi »