Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

18.03.2017:  Terenurile agricole din Moldova au devenit, demult, marfă atractivă
Lumea este condusă de bancheri, corporații transnaționale și, desigur, proprietarii mari de terenuri. Unde mai pui că rolul acestora la nivel mondial crește constant. Fapt care nu este de mirare. Or, populația planetei este în creștere continuă, iar bucata mondială de pîine, respectiv, se reduce.

Pe fonul creșterii prețu¬rilor la produsele alimentare, terenurile arabile din întreaga lume devin o marfă investițională atractivă. Iar cernoziomurile moldovenești minunate pică exact la țanc.

Pămîntul este al țăranilor!

La începutul anilor 90, visul de veacuri a poporului Moldovei a devenit realitate — țăranii au primit pămînt. Sătenii au primit așa numitele «cote» — cîte 2-3 ha de teren arabil. Se întîmpla ca unii să primească mai puțin, dar mai rar. S-ar părea — trăiește și bucură-te. Însă, realitatea a fost cu totul alta. Or, dacă nu cultivi pe acest teren mac sau cînepă, este practic imposibil să cîștigi. Judecați și singuri: semințe, îngrășăminte, tehnică arabilă și întreținerea acesteia — toate costă bani și deloc puțini.

Desigur, se poate încerca accesarea unui credit bancar, dar oare orice poate să-l ia? Totodată, agricultura este o afacere cu risc sporit, unde nu există nicio garanție că o ploaie torențială cu grindină nu va face toată roada una cu pămîntul.

Ei bine, și dacă sovhozurile și colhozurile nu au avut să trăiască mult, rolurile lor au fost preluate de așa numiții «lideri» ai gospodăriilor agricole. În mare parte, aceștia erau foștii președinți, agronomi și brigadieri. Din această experiență mai că nu a ieșit nimic bun. Din cauza gestionării ineficiente, multe gospodării au dat faliment.

Guvernanții incompetenți ai țării au încercat să implementeze programul mult prea trist «Pămînt», numit în popor — «Mormînt». Acest fapt a dus la ceea că prelucrarea pămîntului s-a redus, sursele tehnice au fost vîndute, ceea ce într-un final a generat distrugerea principalei ramuri a Republicii Moldova — agricultura.

Revelația

Cu alte cuvinte, în 2001, atunci cînd la guvernare a venit Partidul Comuniștilor, sectorul agrar era pe brînci. PCRM a trebuit să-și suflece mînicile și să se apuce de lucru. Specialiștii au elaborat programul «Satul Moldovenesc» pentru restabilirea și dezvoltarea sectorului. Se atrăgeau investiții (inclusiv străine), se creau cooperative agricole și industrial-agricole.

Către anul 2008, programul privind consolidarea terenurilor agricole luase amploare și dădea rezultate pozitive.

Gospodăriile țărănești ciopîrțite aveau nevoie de tehnică. Fapt pentru care a și fost aprobat programul de creare a rețelei SMT — Stației de mașini și tractoare. În perioada realizării programului, au fost create 242 de asemenea stații, iar parcul tehnicii agricole a fost completat cu 7000 de unități.

Anume în timpul comuni¬știlor, statul a început să achite subvenții pentru plantarea de noi livezi și viță-de-vie. În consecință, suprafața plantațiilor de viță-de-vie a crescut cu 4600 de ha, de livezi — cu 6100 de ha, inclusiv, 1200 ha de plantații de nuci. În perioada de după 2001, suprafața totală a plantațiilor de viță-de-vie a crescut de 11,5 ori, a livezilor — de 7,5 ori, a culturilor agricole perene — de 9,6 ori. La fiecare ha de plantație, statul aloca 25 de mii de lei și această sumă era în creștere. De rînd cu asta se implementa un complex întreg de măsuri stimulative. Spre exemplu, fermierii erau scutiți de plata impozitelor pînă la strîngerea roadei.

Plapuma pestriță

Nimic ce este bun nu este veșnic. În 2009, la guvernare a venit așa numita alianță «pentru integrare europeană» și situația agrarienilor a început să degradeze văzînd cu ochii. Din cauza lipsei investițiilor în agricultură, și din cauza politicii distructive în sectorul agrar, oamenii au fost nevoiți să renunțe la agricultură și să completeze rîndurile șomerilor. Iar rata de abandonare a pămînturilor arabile și politica discriminatorie a partidelor alianței față de agricultorii neloiali au pus în pericol securitatea alimentară a țării.

Parcelele de teren au început să treacă în gestiunea a tot felul de SRL. Iar stăpînii acestora erau fie funcționari de rang înalt, fie rudele lor. Un exemplu în acest sens este cunoscuta firmă «Caravita», care cumpăra terenuri agricole în raionul Nisporeni și care aparținea soției fostului premier Vlad Filat.

Între timp, pămîntul Moldovei este ca o plapumă pestrițată. Pămîntul este ciopîrțit în sute de parcele. Companiile mari nu doresc să se apuce de prelucrarea lor, pentru că au o adevărată bătaie de cap cînd trebuie să se înțeleagă cu fiecare proprietar despre arendă sau cumpărare. Totodată, mulți dintre ei își caută fericirea peste hotare, iar parcelele au rămas părăsite. Respectiv, în bugetul statului nu mai vin banii din impozitul pe pămînt. Fermierii insistă ca statul să le ia pămîntul proprietarilor neglijenți, chiar dacă dreptul la proprietate este protejat de lege.

Pămîntul — burgheziei?

În Moldova, pot fi proprietari de terenuri (conform art. 4. Al Codului Funciar) atît cetățeni ai RM, cît și investitori străini. Însă, art. 4 a Legii «Cu privire la prețul normativ și regulamentul de vînzare-cumpărare a pămîntului» completează Codul Funciar: «Cu excepția pămîntului agricol și fondului forestier, care pot fi vîndute doar persoanelor fizice și juridice a Republicii Moldova».

Deci, ce este mai important — investițiile sau securitatea alimentară a țării? Nu pot fi făcute cedări negîndite în fața companiilor străine de dragul atragerii investițiilor. Asemenea «investitori» vor să vină în localitățile rurale doar cu scopuri speculative.

Pămîntul moldovenesc a fost, întotdeauna, atractiv pentru investitori, care au manifestat interes sporit pentru pămînturile agricole. Popularitatea acestei categorii de terenuri și cererea permanent în creștere se explică, inclusiv prin fertilitatea înaltă și prețurile accesibile. Și dacă e să ne permitem nepăsare la capitolul vînzare și arendarea pămînturilor pentru străini, ne putem confrunta cu un boom al prețurilor pe piața funciară. De ceea ce au nevoie «investitorii».

Da, Legea nu admite cumpărătorii străini la licitații, însă, există mai multe modalități de a ocoli regulile stricte. Iar un «gardian» al pămîntului natal cum este Andrian Candu declară deschis: «Planificăm să operăm modificări legislative, care vor permite investitorilor străini să cumpere terenuri agricole». El este susținut de colegul său de partid, Dumitru Diacov: «Nu văd niciun pericol în a permite străinilor să cumpere terenuri agricole». Clar lucru, atunci cînd în fața ochilor democraților planează o bucată bună, ei își pierd vederea. «Noi deja am strigat la timpul nostru lozinci de genul: «Nu vom permite să se vîndă țara! Iar astăzi avem întreprinderi aproape distruse», a spus Diacov. Așa că, haide-ți totuși să vindem țara. Așa-i Dumitru Gheorghievici?

* * *

Nu contează cine va prelucra pămîntul moldovenesc — străinii, companiile locale, gospodăriile de fermieri sau holdingurile agrare. Pămîntul necesită grijă. Iar pentru că nu este prelucrat, bugetul Moldovei pierde milioane de lei. Din cauza utilizării greșite, ciornoziomurile Moldovei se distrug catastrofal de rapid. Conform estimărilor independente, pe acest fundal, republica pierde anual circa 3 miliarde de lei. Se consideră că Moldova are două bogății: oamenii și pămînturile. Moldova și-a pierdut oamenii, acum a mai rămas să-și piardă și pămînturile…

Evgheni Tamanțev
Sursa: http://comunist.md/index.php?newsid=2680


0 
| încă
înapoi »