Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

13.07.2017:  Inițiatorii reformei electorale în mod deschis „au azvîrlit” cît colo Găgăuzia
Serghei Sîrbu, deputat din partea Partidului Democrat, a declarat că în Găgăuzia, luînd în considerare numărul de alegători de acolo, vor fi deschise nu mai mult de două circumscripții electorale. Asta în situația în care, anterior, găgăuzilor li s-a promis cu toată fermitatea că ei vor avea în Parlament din partea lor tocmai cinci deputați.

Este vorba nu doar despre faptul că această „cotă găgăuză” nu va mai fi (în ultimă instanță, cinci deputați nu schimbă cu nimic mersul lucrurilor în Parlamentul Moldovei), ci și despre faptul că, încă înainte de a începe însuși acest joc de-a sistemul electoral mixt, organizatorii ei, – democrații și socialiștii –, de acum schimbă regulile. Astfel, toate promisiunile făcute părtașilor reformei sistemului electoral în ceea ce privește reprezentarea minorităților naționale în Parlament s-au dovedit a fi nu altceva decît niște speculări politice.

Pe de altă parte, pare-se, nimeni nici n-a avut de gînd , cum se spune, să le caute în coarne găgăuzilor. N-a avut de gînd nici chiar să se țuțuiască cu dumnealor, în sensul că, pentru a-i calma pe cei care cîrtesc, democrații au o „forță forte”, și anume pe deputatul-boxer Constantin Țuțu (în mod neoficial, bănuit de legături cu OPG și chiar de omor).

Organul legislativ al Gagauz-Yeri, – Adunarea Națională –, a devenit feuda lui Plahotniuc. Președintele acesteia, Vladimir Cîssa, este protejatul lui direct, iar fracțiunea PDM în parlamentul găgăuz este cea mai numeroasă. Cît privește deputații „independenți” de acolo, prețul acestora este cunoscut în sensul direct al cuvîntului.

Și puterea executivă a Găgăuziei în persoana bașcanului Irina Vlah de asemenea se află sub controlul „păpușarului”.

De aceea în Comratul oficial nimeni nu va protesta împotriva deciziei Partidului Democrat, pe care a făcut-o publică deputatul Serghei Sîrbu. Cine are poftă să-și piardă locul lui sub soare? Spicherul Andrian Candu a prezentat un argument „hotărîtor”, de acum probat în cadrul dezbaterilor la Comisia de la Veneția – chipurile, cu Găgăuzia nu se prevăd nici un fel de înțelegeri, deoarece pentru ei e necesar un consens parlamentar și tocmai acest consens nu-l au.

Aici nu va fi de prisos să amintim și faptul că, la 21 iunie a.c., în dezbaterile privind reprezentarea găgăuzilor în organul legislativ suprem din țară, care au avut loc la Comrat, Serghei Sîrbu nu a spus nici un cuvînt referitor la planurile PDM. Ceea ce poate fi calificat drept o elementară lașitate.

Să-i ajute pe deputați s-a apucat puterea judiciară, despre care se știe sub al cui control se află. Membrul Consiliului Suprem al Magistraturii, Teodor Cîrnaț, a declarat că în teritoriul Republicii Moldova în nici un caz nu poate fi vorba despre poporul găgăuz. Desigur, domnul Cîrnaț este profesor de drept constituțional, însă asta nu înseamnă că respectivul titlu îi dă dreptul să facă enunțuri de la care miroase a xenofobie de la o poștă..

Printre altele, statutul găgăuzilor ca popor este definit în Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-yeri) din 23 decembrie 1994. Conform respectivei legi, exponentul primar al statutului Găgăuziei (Gagauz-Yeri – locul în care trăiesc găgăuzii) este poporul puțin numeros găgăuz, care locuiește compact în teritoriul Republicii Moldova.

Întîlnirea spicherului Parlamentului Andrian Candu cu deputații ANG în frunte cu președintele ei, Vladimir Cîssa, în afară de discuții emfatice,nu s-a soldat cu nici un fel de rezultate reale. Doar în afară de faptul că domnul Candu le-a propus parlamentarilor găgăuzi să se plimbe prin străinătăți pe contul statului.

Într-un cuvînt, găgăuzilor li s-a spus de-a dreptul că ar fi mai bine să stea fără a crîcni așa cum stau. Pe cînd bulgarilor în general li s-a dat cu tifla. Și a făcut-o tot Serghei Sîrbu, care a declarat următoarele: „Cît privește alte minorități, de exemplu, bulgarii, aici apare o problemă. Raionul Taraclia este foarte mic. În acest caz, fiind vorba doar despre 25-30 mii de alegători, noi ne vom abate prea mult de la principiul mărimii circumscripției. De aceea, în respectivul caz, urmează să căutăm soluția ce să facem cu aceste minorități naționale care locuiesc compact, însă ele sînt atît de mici, încît nu pot constitui o circumscripție”.

În final, apare încă o întrebare cu caracter pur contemplativ: în ce mod democrații vor zămorî și Transnistria cu deputații ei?

Ivan Lecarev
Sursa: http://comunist.md/index.php?newsid=3194
0 
| încă
înapoi »