Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

01.08.2017:  La Rezina, consilierii liberal-democrați au votat pentru înălțarea unui monument al regelui român Ferdinand I
Monumentele reprezintă fragmente materializate ale istoriei de care nu trebuie să uităm. Iar dacă e să vorbim despre monumentele pe care le înălțăm în memoria unor personalități istorice, prin asta se subînțelege că noi îi respectăm pe acești oameni din trecutul nostru. Dar pentru ce ar avea să-l respecte poporul moldovean pe regele român Ferdinand I, căruia i se înalță monumente în țara noastră?

În acest context, vom aminti că, în luna decembrie a anului trecut, guvernul Pavel Filip a aprobat un proiect elaborat de Ministerul Culturii, conform căruia în satul Țepilova din raionul Soroca va fi înălțat un bust al regelui României, Ferdinand I. Inițial, un asemenea monument a fost ridicat în anul 1937, în perioada ocupației române a Basarabiei.

Valori fictive

În funcție de viziunile politice ale stăpînilor săi, mass-media a făcut zarvă în baza acestui proiect, liberalii și-au exprimat bucuria în mod deschis, jurnaliștii din publicațiile cu orientare de stînga și-au exprimat îngrijorarea, după care subiectul a rămas în uitare.

Ferdinand I a fost rege al României în anii 1914–1927. El a condus țara în perioada Primului Război Mondial și în perioada «Marii uniri». Prin «Marea unire» se subînțelege ocuparea de către România, în 1918, a Transilvaniei, pe atunci parte a Austro-Ungariei, și a Basarabiei.

Vom aminti aici că, la 27 martie 1918, Sfatul Țării a luat în discuție problema unirii Basarabiei cu România. La 26 noiembrie 1918, sub presiunea forțelor armate române de ocupație și în lipsa unui cvorum, doar a patra parte din numărul total al deputaților și-au dat voturile pentru «unirea necondiționată a Basarabiei la România». Această decizie nelegitimă a fost contestată de o parte considerabilă a deputaților, care au trimis României o notă de protest. Cu toate acestea, Ferdinand a semnat decretul cu privire la lichidarea Republicii Democratice Moldovenești. Sfatul Țării a fost dizolvat.

Probabil, liberalilor, iar acum și democraților, aceste fapte istorice le umplu sufletul de bucurie și mîndrie pentru «marea Românie», căreia aceștia i se închină cu un zel de plebeu. Cu o deosebită rîvnă, ei nimicesc monumentele din timpurile sovietice, iar în schimbul acestora propun «valorile» lor, printre care și inegalata operă a liberalilor cunoscută ca piatra lui Ghimpu. Lista valorilor fictive o va continua și monumentul regelui român Ferdinand I.

Atac asupra istoriei

Se planifică instalarea în Moldova a trei monumente ale lui Ferdinand I, unul dintre acestea — la Rezina. Ce atitudine au față de respectivul fapt locuitorii orașului ne-a povestit Alexandr Gangal, consilier al Consiliului Orășenesc din partea PCRM, prim-secretar al comitetului raional Rezina al PCRM.

— Poporul moldovenesc a avut o atitudine extrem de negativă față de «unirea» Basarabiei cu România în anul 1918. Acest fapt îl demonstrează și răscoalele populare care au izbucnit în acea perioadă — cea de la Hotin din anul 1918, cea de la Bender din anul 1920 și cea de la Tatarbunar din anul 1924. Regele de atunci, adică Ferdinand I, a înecat în sînge toate aceste răscoale. Iar astăzi acestui rege vor să-i înalțe un monument, a subliniat Alexandr Gangal. În luna iunie, Consiliul Orășenesc Rezina a luat decizia ca în oraș să fie ridicat un monument al lui Ferdinand I. Respectiva decizie a fost votată de către consilierii din partea Partidului Democrat, a Partidului Liberal Democrat și a Partidului Liberal. Ei și-au întemeiat decizia prin faptul că un monument al acestui rege român a existat la Rezina în anii 20 ai secolului trecut, cînd România își conturase hotare noi.

Alexandr Gangal a explicat în continuare că locul pentru monument a fost stabilit încă jumătate de an în urmă. Dar atunci liberal-democrații n-au concretizat cui anume îi va fi înălțat monument pe acest loc. Decizia era formulată într-un asemenea mod, încît în ea se spunea doar că acest teren din centrul Rezinei este ales pentru unele necesități ale orașului. Pentru care anume necesități a devenit clar doar acum, cînd consilierii-comuniști, așteptîndu-se la un șiretlic, au presupus că este vorba anume despre un monument consacrat lui Ferdinand I, de aceea au și votat contra. Și atunci, și acum. Dar aripa stîngă a Consiliului Orășenesc Rezina e prea mică, de aceea n-a reușit să influențeze asupra deciziei Consiliului.

Consilierii orășenești ai majorității de dreapta au explicat cum că orașul nu va avea nici un fel de cheltuieli pentru monument, deoarece îi va fi dăruit de guvernul român. E nevoie doar să fie amenajat teritoriul destinat pentru acesta. Dar dacă orașului Rezina i s-ar fi oferit în mod gratuit un monument al lui Antonescu sau al lui Hitler, la fel i-ar fi găsit loc unde să fie instalat și acesta?

— Nouă ne este impusă istoria statului vecin, consideră Alexandr Gangal. Locuitorii orașului sînt indignați de acest fapt. Ei în general vorbesc că, dacă România vrea atît de mult să-i ajute, mai rațional ar fi ca banii ce-i va cheltui pentru monument să-i ofere orașului pentru amenajarea lui. Cu decizia de a instala în oraș monumentul lui Ferdinand I sînt de acord doar vreo 10 % din toată populația lui. Aceștia, de regulă, sînt dintre părtașii liberalilor și ai noilor democrați care pledează pentru unirea Moldovei cu România. Noi am propus ca, înainte de a fi găsit loc pentru monument, respectiva chestiune să fie discutată cu orășenii. Să spună ei ce cred: avem nevoie sau nu avem nevoie de un astfel de monument? Administrația primăriei a ignorat propunerea noastră. Și asta pentru că funcționarii ei își dădeau seama că majoritatea orășenilor se vor pronunța împotriva acestuia.

Rezina e bogată în monumente și aproape toate sînt situate pe aceeași stradă. În afară de monumente consacrate ostașilor din diferite vremuri, avem monumentul lui Eminescu, al lui Șciusev și al însuși orașului Rezina. Apariția lor în diferite perioade de timp e absolut întemeiată. Dar cum poate fi întemeiată instalarea în oraș a monumentului lui Ferdinand I? Cum să le fie explicat acest lucru copiilor, care sînt siguri că nenilor răi nu li se înalță monumente. Pe de altă parte, ținînd cont de faptul a cui istorie o studiază ei acum în școli, poate și vor înțelege anume în contextul respectivei istorii. Așa sau altfel, oricît de mult ar fi venerat Ferdinand în România, poporului moldovenesc, în afară de umilire, suferință, robie, sărăcie și moartea a sute de mii de locuitori ai țării, el nu i-a adus nimic.

— Înainte de a lua o asemenea decizie, Consiliul orășenesc trebuie să țină cont încă de o problemă importantă. În țara noastră acum se duce un dialog cu Transnistria. Noi știm că războiul din 1992 a izbucnit și din cauza că în Moldova a început să se vorbească despre unirea cu România. Rezina e situată pe malul Nistrului. La noi permanent vin oameni de la Rîbnița, din alte orașe de pe malul stîng. Ce vor spune ei cu privire la apariția monumentului lui Ferdinand I? După instalarea acestuia, nu se vor acutiza oare din nou relațiile dintre cele două maluri? În timpurile regelui Ferdinand I, în Moldova n-a fost construită nici o școală, nici o grădiniță de copii, nici un obiect cu destinație socială. Unicul lui «merit» constă în faptul că anume în timpul cînd era anume el rege al României, Basarabia în mod forțat a fost unită cu România, a subliniat Alexandr Gangal.

Războiul monumentelor continuă. La fel ca și atacul asupra istoriei. Și noi, cu toții împreună, trebuie să apărăm trecutul nostru de vandalii liberal-democrați, care încearcă să-l profaneze. Monumentul lui Ferdinand la Rezina este încă o încercare a Guvernului, a uzurpatorilor din Partidul Democrat și acoliților săi de a dezbina poporul Moldovei, care și fără asta e dezbinat.

Natalia Ustiugova
Sursa: http://comunist.md/index.php?newsid=3295
0 
| încă
înapoi »