Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

12.10.2017:  Lecții de statalitate și constituționalitate
Se împlinesc 93 de ani din ziua formării Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești

La 12 octombrie 1924, în cadrul Sesiunii a III-ea a Comitetului Executiv Central din toată Ucraina de legislatura a VIII-a, a fost adoptată Legea cu privire la formarea în componența RSS Ucrainene a Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM).

După patru ani de lupte foarte grele în războiul civil, puterea sovietică s-a statornicit în cea mai mare parte a teritoriului fostului Imperiu Rus. Mai multe popoare și etnii mai mari și mai mici au fost integrate în proiectul istoric al Uniunii RSS. Și, deși, la acel moment din anul 1918 malul drept al fostei gubernii Basarabia era ocupat de trupele României regale, mai mulți militanți de seamă ai puterii sovietice, – băștinași din ținuturile noastre, – nu părăseau ideea creării unui stat socialist al moldovenilor în cadrul Uniunii Sovietice.

* * *
Oricare inițiativă politică, dacă nu conține revendicarea istorică de traducere a ei în viață, pînă la urmă, se poate transforma într-o aventură. Luarea în calcul a realităților politice interne și internaționale le-a permis inițiatorilor creării unei statalități socialiste a poporului moldovenesc să evite, – la propriu și la figurat, – posibilele impedimente și complicații și să realizeze cu succes planul de înființare mai întîi a regiunii autonome moldovenești, iar după aceea – a Republicii Autonome Moldovenești în componența Ucrainei Sovietice.

În anul 1940, îndelungatul conflict internațional între URSS și România s-a finalizat în cadrul „soluționării pașnice a chestiunii basarabene în favoarea URSS”. Partea de pe malul drept a Moldovei a intrat în componența republicii unionale RSS Moldovenească. Acest fapt istoric demonstrează că inițiativa lui Grigori Cotovschi, Mihail Frunze, Pavel Tkacenko, A. Bădulescu și a altor adepți ai construirii socialismului pe pămîntul moldovenesc a fost o acțiune chibzuită, realizată prin multe suferințe și care a coincis cu năzuințele și interesele a sute de mii de moldoveni și reprezentanți ai altor popoare și etnii locuitoare pe ambele maluri ale Nistrului.

Nu fără luptă internă de partid, – ceea ce tocmai demonstrează probitatea respectivei inițiative, – ideea privind restabilirea statalității moldovenilor în secolul XX a fost susținută de sprijinul organelor superioare ale puterii din Uniunea RSS. Pentru fondatorii autonomiei era important ca, potrivit documentului din 12 octombrie 1924 cu privire la înființarea RASSM, hotarul de vest al noii republici trecea pe rîul Prut și includea Basarabia ocupată de armata română.

* * *
După proclamarea RASSM, în ținut a început o activitate practică de creare a organismului de stat a republicii autonome și de elaborare a proiectului Constituției ei. În componența republicii au intrat 11 raioane cu o populație de 545 mii de oameni. Pînă în anul 1929, capitala RASSM a fost orașul Balta, iar după aceea – orașul Tiraspol.

Prima constituție în istoria statului moldovenesc poate fi considerată Constituția RASS Moldovenești din anul 1925. Ea a fost adoptată la Congresul I general al Sovietelor din RASS Moldovenească în ziua de 23 aprilie. Multilaterala muncă de pregătire a ei au dirijat-o inițiatorii creării autonomiei. Au fost formate următoarele organe: Comitetul Executiv Central din RASSM, Comisariatul Popular al Justiției și Comitetul Revoluționar al autonomiei Moldovei.

Proiectul Constituției a fost elaborat cu participarea reprezentanților Comitetului Revoluționar al Moldovei și a unui șir de organe centrale de administrare ale RSS Ucrainene. La ședințele Sovietului comisarilor norodnici al RSSU din 20 noiembrie și a Biroului Politic al CC al PC(b)U din 28 noiembrie 1924 au fost examinate și aprobate principiile generale cu privire la construcția Constituției, acestea urmînd să fie puse la baza ei.

Astfel, s-a declarat că „RASSM are sistemul complet al organelor sale centrale ale puterii și administrării de stat, printre acestea Congresul Sovietelor, Comitetul Executiv Central (CEC) și Sovietul Comisarilor Norodnici (SCN), comitete ale deputaților norodului; RASSM are atît buget de stat, cît și local; RASSM în mod de sine stătător formulează și adoptă legi cu privire la organizarea comitetelor deputaților norodului, a comitetelor executive locale și a secțiunilor lor în corespundere cu principiile generale de organizare a organelor similare în URSS, iar problemele privind limba și învățămîntul public – în conformitate cu prevederile generale ale Constituției”.

După o minuțioasă definitivare, la 20 februarie 1925, proiectul a fost aprobat de Sovietul Comisarilor Norodnici al RSSU și de Biroul Comitetului Regional din Moldova. Fiind luate în calcul rectificările, la 2 aprilie 1925, Prezidiul Comitetului Executiv Central a aprobat proiectul Constituției RASSM și a decis să fie propus spre examinare delegaților Congresului I general al Sovietelor din RASSM, la care trebuiau să participe și reprezentanți de pe malul drept al Nistrului. În cadrul acestui congres, care și-a desfășurat lucrările în zilele de 19-23 aprilie 1925, prima Constituție a RASSM a fost adoptată unanim.

Constituția cuprindea 48 de articole structurate în 7 capitole. În primul capitol al Constituției erau formulate prevederi ce conțineau principiile generale cu privire la republica autonomă; capitolul II stabilea activitatea organelor supreme ale republicii, împuternicirile lor, reglementa modul de instituire și funcționare. Prevederile referitoare la învățămînt și activitatea Sovietelor Comisarilor Norodnici erau expuse în capitolul III al Constituției. Capitolul IV era consacrat organizării administrației publice locale. Prevederile privind organele justiției, organizarea, structura și împuternicirile lor constituiau conținutul capitolului V. Capitolul VI reglementa chestiunile referitoare la bugetul statului. Capitolul VII stabilea simbolurile naționale – Stema și Drapelul RASS Moldovenești.

* * *
Merită să fie menționat faptul că normele constituționale sus-numite au fost respectate cu toată strictețea în toată perioada de timp cît a existat RASS Moldovenească.

Dreptul la muncă și odihnă, la posibilitatea de a alege și a fi ales în organele puterii de stat nu au fost încălcate și nici tălmăcite, cum se întîmplă astăzi cu Constituția actualei Republici Moldova.

O lecție istorică pentru noi toți. Cînd noi admitem violarea moștenirii noastre istorice, falsificarea și distorsionarea ei, ca urmare a acestui fapt ajungem să fie batjocorită statalitatea noastră și Legea Fundamentală, care reglementează funcționarea statului nostru.

* * *
Despre importanța creării RASSM

Din cartea academicianului AȘ a RSSM, Artiom Lazarev, „Unificarea poporului moldovenesc într-un stat sovietic unitar” (Chișinău, „Cartea Moldovenească”, 1965): „Procesul de formare a națiunii socialiste moldovenești, care a început în raioanele de pe malul stîng al Nistrului după Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, prezenta prin sine realizarea politicii naționale leniniste. Sprijinindu-se pe experiența formării națiunilor socialiste în URSS, organizația de partid din RASSM soluționa această problemă istorică în mod insistent și consecvent. Ea direcționa procesul de formare a națiunii socialiste moldovenești în albia unității internaționale și a prieteniei popoarelor. Dar acest proces avea specificul său, acesta fiind condiționat de situația concretă istorică de acum statornicită. După Revoluția din Octombrie, destinele celor două părți ale poporului moldovenesc s-au constituit în mod diferit. O parte a lui, cea din RASS Moldovenească, se dezvolta în condițiile societății socialiste, cealaltă, mai mare, de pe teritoriul Basarabiei, din 1918 pînă în 1940 a trăit purtînd jugul boierilor și capitaliștilor români.

Prin urmare, poporul moldovenesc era izolat nu doar prin hotar administrativ, ci și în ceea ce privește relațiile politice, social-economice și naționale. Dacă în perioada de după Marele Octombrie în RASS Moldovenească era în deplină desfășurare procesul de formare a națiunii socialiste moldovenești, cealaltă parte, mai mare, a poporului moldovenesc, aflîndu-se în condițiile capitalismului, continua să rămînă la stadiul de națiune burgheză. Pe lîngă asta, clasele dominante din România regală încercau să realizeze o politică de contopire a moldovenilor cu românii într-o unică națiune română burgheză. Dar asta nu le-a reușit.

Particularitățile istorice și specificul în dezvoltarea națiunii moldovenești purtau un caracter doar temporar, un caracter trecător, ceea ce n-a anulat, ci doar a amînat pentru un oarecare timp finalizarea procesului de consolidare a întregului popor moldovenesc . Prin urmare, pînă în anul 1940, acest proces nu a fost definitivat.

Înființarea RASSM a fost începutul procesului de formare a națiunii moldovenești socialiste într-un proces unitar de construcție socialistă în colosalele spații ale Uniunii RSS. Importanța istorică a afirmării RASSM în aspect politic, economic și cultural trezea și continuă să trezească furia falsificatorilor burghezi, care neagă însăși existența statalității moldovenești în secolul XX”.

Vasili Mihailovschi


COMUNIST.MD
0 
| încă
înapoi »