Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

01.12.2017:  Asta doar va continua să dezbine societatea
Proiectului de lege cu privire la schimbarea denumirii limbii de stat i-a fost dat primul aviz negativ

***

Comisia parlamentară pentru drepturile omului a dat un aviz negativ proiectului de lege cu privire la schimbarea în Constituție a denumirii limbii de stat din «moldovenească» în «română». Din cei șase membri ai comisiei prezenți la ședința comisiei, pentru adoptarea acestei legi și-a dat votul doar unul din autorii acestui proiect de lege — deputatul liberal Ion Apostol.

Disensiunile deputaților în ceea ce privește denumirea limbii de stat le-a ascultat corespondentul NM,
Pe 29 noiembrie, Comisia parlamentară pentru drepturile omului a luat în dezbatere proiectul de lege cu privire la modificarea în Constituție a denumirii limbii de stat din «moldovenească» în «română». La ședință au fost prezenți șase deputați din șapte, lipsind Galina Balmoș, deputat din partea Partidului Democrat.
Prezentînd respectivul proiect de lege, vicepreședintele comisiei, Ion Apostol, deputat din partea Partidului Liberal, s-a referit la decizia Curții Constituționale (CC), conform căreia Declarația de Independență a Moldovei, în care limba de stat este numită «română», este parte a Constituției. De asemenea, el a subliniat că amendamentele la Constituție luate în dezbatere poartă un «caracter tehnic», iar decizia CC se cere executată în mod obligatoriu.

«Datoria noastră e să votăm acest proiect», a declarat Ion Apostol.

Secretarul comisiei, Maria Postoico, deputat din partea Partidului Comuniștilor, i-a atras atenția domnului Apostol că proiectul de lege cu privire la schimbarea denumirii limbii de stat poate fi examinat la o ședință în plen a Parlamentului doar după șase luni de la înregistrarea lui.

«În caz contrar, noi vom încălca prevederile Constituției. Acesta nu e un proiect cu caracter tehnic, este vorba despre schimbări serioase. Unde e scris că noi trebuie să-l votăm anume acum?», a întrebat Maria Postoico.

Ion Apostol a replicat că nicăieri nu este indicat că votarea este interzisă. Potrivit spuselor dumnealui, acest proiect a fost prezentat comisiei de către biroul permanent al Parlamentului, deci, întrebările ce apar trebuie adresate anume biroului.

Maria Postoico și-a continuat întrebările: «Curtea Constituțională încalcă Consti¬tuția, deci acum și noi trebuie să facem același lucru?».

Drept răspuns, Ion Apostol a declarat că nimeni nu e în drept să discute deciziile CC.

Președintele comisiei, Vladimir Țurcan, deputat din partea Partidului Socialiștilor, a fost de acord că, într-adevăr, proiectul de lege cu privire la schimbarea denumirii limbii de stat nu poate fi considerat unul tehnic.
«Dacă noi vorbim despre statul, poporul și istoria Moldovei, trebuie să nu scăpăm din vedere faptul că aici locuiesc diferite etnii și că noi, cu toții împreună, sîntem poporul Moldovei, iar Constituția este lege supremă pentru toți, așa că trebuie luată în considerare opinia fiecăruia», a menționat dumnealui.

Comentînd inițiativa de a schimba denumirea limbii de stat, comunista Ina Șupac a opinat că cea mai mare problemă a Moldovei este aceea că ea e un stat capturat. «Mafia oligarhică a capturat și Curtea Constituțională, care ia decizii la comandă, și noi știm de la cine vin aceste comenzi», a mai adăugat ea. Ea consideră paradoxal faptul că proiectul de modificare în Constituție a denumirii limbii de stat a fost sprijinit și de unii care au avut de suferit în urma acțiunilor întreprinse de capturatori.

Vladimir Țurcan de asemenea a spus că îl miră «vinegreta» din deputații care au susținut proiectul, mai ales cunoscînd și el faptul că majoritatea au suferit în urma diferitelor uneltiri urzite de cei care stau în spatele proiectului. «Liberalii au semnat proiectul în baza unor alte considerente, dar, în opinia mea, acest proiect doar va continua să dezbine societatea», a spus șeful comisiei.

Și Ina Șupac a sprijinit ideea că respectiva inițiativă este direcționată spre divizarea societății și că fracțiunea PCRM în Parlament promovează sintagma «limba moldovenească», care este mai apropiată majorității populației din Republica Moldova.

Ina Șupac a mai declarat că, dacă domnul Apostol nu-i crede pe comuniști, poate să ia cunoștință de rezultatele numeroaselor sondaje de opinie publică, pentru a se convinge de acest adevăr.

«Noi nu vom vota aceste modificări și îndemnăm și alte partide să procedeze la fel», a adăugat ea.
Drept răspuns, Ion Apostol i-a învinuit pe deputați că sînt lipsiți de etică, deoarece, în opinia lui, reprezentanții altor etnii nu trebuie să indice în ce limbă să se vorbească în Moldova.

«Dacă-i așa, înseamnă că dumneavoastră mă supuneți pe mine discriminării după apartenența la etnie. Da, eu nu sînt moldoveancă, dar sînt cetățeană a Moldovei și cunosc limba moldovenească», i-a reproșat Ina Șupac.

Ion Apostol, în polemica sa cu colegii din comisie, încercînd să explice de ce limba de stat din Moldova trebuie să se numească «română», a declarat că, spre exemplu, limba găgăuză este, de fapt, limba turcă.
Și aici a intervenit deputatul socialist Fiodor Gagauz, care i-a explicat liberalului că limba găgăuză face parte din grupul de limbi turcice.

Totalizînd discuțiile, preșe¬dintele comisiei a subliniat că, potrivit procedurii, proiectul de lege cu privire la modificarea Constituției nu poate fi examinat mai devreme decît în luna iunie a anului 2018 și a propus să se procedeze la votare.

Din cei șase membri ai comisiei prezenți la ședință, proiectul a fost susținut doar de Ion Apostol. Ina Șupac, Maria Postoico, Fiodor Gagauz, Grigori Novac și Vladimir Țurcan au votat «contra».

Proiectul de lege cu privire la modificarea în Constituție a denumirii limbii de stat din «moldovenească» în «română» a fost avizat pozitiv de Comisia pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media și de Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică.

Conform legislației în vigoare, proiectul de lege cu privire la modificarea în Constituție a denumirii limbii de stat deputații îl vor putea examina la o ședință în plen a Parlamentului doar după o jumătate de an din momentul înregistrării respectivului document în Parlament. Iar pentru ca acest proiect de lege să fie adoptat, va fi necesar ca să fie votat de două treimi din numărul total al deputaților, adică, de 68 de aleși ai poporului.


_____________
NEWSMAKER.MD
0 
| încă
înapoi »