Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

06.04.2018:  Sub pretextul «binefacerii» politice Sau despre aceea cum România își salvează sistemul său educațional pe seama studenților moldoveni
ai bine de un sfert de secol, România le oferă absolvenților moldoveni locuri de studii în diferite instituții de învățămînt superior. România a început să-l învețe minte pe tineretul moldovean din anul 1992, doar la un an de la declararea independenței Republicii Moldova. Dar, nu se știe de ce, luptătorii pentru independență fluturau în piață anume drapele românești. De fapt, așa și nu e clar cu cine au luptat ei. Uniunea Sovietică se destrămase și nimeni nu pretindea la Moldova suverană, cu excepția unor politicieni, și ei tot din România.

Marionetele școlite

În general, nu e rău, desigur, că tinerii moldoveni au avut posibilitatea să facă studii peste hotare. Cu un sfert de secol în urmă, în Moldova erau mult mai puține decît acum instituții de învățămînt superior, de aceea un careva timp tineretul moldovean pleca să facă studii în unele foste republici ale Uniunii Sovietice. Pe lîngă asta, în anii 1991–1992, în capitala țării a fost fondată ULIM, a primit acreditare Academia de Studii Economice din Moldova, peste 5 ani a apărut și Universitatea Slavonă, au fost create încă vreo zece instituții de învățămînt superior. Apropo, la ziua de astăzi, numărul lor a crescut pînă la vreo treizeci.

În timpul sovietic, învățămîntul superior din Moldova se bucura de o apreciere înaltă, și totuși, tineretul tindea să plece peste hotare. Cu atît mai mult cu cît darnica Românie, realizînd acordul de colaborare încheiat între ministerele Educației din Moldova și România, imediat a început să-i ofere Moldovei cîte 2 mii de burse anual.

A face studii în România a devenit o modă. În felul acesta, potrivit unor calcule simple, către anul 2002, circa 20 mii de tineri și tinere au beneficiat de burse de studii în țara vecină. Și e clar lucru că pe atunci, cînd în Moldova salariile erau achitate cu mărfuri și produse alimentare de calitate dubioasă, nu s-au întors cu toții acasă. Iar mulți dintre cei care, totuși, s-au întors au devenit marionete în jocurile politice ale guvernării liberale, masă de participanți la mitingurile tematice ale unioniștilor.

Instituțiile de învățămînt ca bază intelectuală a țării

Cînd în anul 2001 Partidul Comuniștilor a obținut o victorie fulminantă la alegerile parlamentare, în toate domeniile era o descreștere a nivelului de dezvoltare. Se cereau cîrpite o mulțime de goluri, inclusiv cele din sfera învățămîntului. Acestea au fost considerate prioritare, de aceea noua guvernare a elaborat un șir de programe educaționale și programe de susținere a tineretului. După ce în anii 90 din Moldova au plecat zeci de oameni care constituiau baza intelectuală a țării, a apărut problema cum să fie păstrat și sporit capitalul intelectual local, cum să fie stopat procesul de «pierdere de creieri».

Începînd cu anul 2002, autoritățile moldovene au refuzat să semneze la nivel oficial cu partea română protocolul de colaborare în sfera educațională, asta însă nu a însemnat că absolvenții moldoveni au fost lipsiți de dreptul de a-și alege locul de studii. Toți cei care doreau ca acest loc să fie țara de peste Prut, o puteau face fără nici un fel de impedimente.

Ministerul Educației a argumentat respectiva poziție prin faptul că intenționa să dezvolte propriul nostru sistem educațional. Ulterior, de acum în anul 2007, cînd din nou nu a fost semnat cu România un acord de oferire a burselor de către guvernul ei, ministrul Educației și Tineretului din Moldova, Victor Țvircun, a declarat că propunerea făcută de București nu este atrăgătoare și că în Moldova sînt suficiente universități cu oferte analogice și studii calitative. Ceea ce era o declarație absolut logică și întemeiată.

Pentru antrenarea în cadrul studiilor superioare și medii a unui număr tot mai mare de tineri, în anii guvernării țării de către Partidul Comuniștilor era mărit numărul de locuri bugetare. În 2008, numărul de locuri finanțate din buget în sistemul învățămîntului superior și cel profesional-tehnic era de 10758, crescînd de aproximativ 2,1 ori în comparație cu anul 2001, cînd numărul de locuri bugetare a fost doar de 5085.

În acei ani, s-a înregistrat și majorarea permanentă a mărimii burselor pentru studenți și elevi ai instituțiilor de studii profesionale de toate nivelurile. În perioada dintre anii 2001 și 2009, bursele s-au mărit de 7 ori.

Cota din PIB a alocărilor pentru învățămînt a crescut de la 4,8 procente în anul 2000 pînă la 8,2 procente în anul 2008, iar mijloacele financiare defalcate în învățămînt au crescut de la 740 milioane de lei în anul 2000 pînă la 5 miliarde de lei în anul 2008.

În țară erau create locuri de muncă, majorate salariile bugetarilor, tinerilor specialiști le erau acordate indemnizații unice solide pentru acele timpuri. Pentru Partidul Comuniștilor, sfera educațională a fost și continuă să rămînă una din principalele priorități în dezvoltarea de perspectivă a țării. Despre justețea politicii promovate de PCRM vorbesc și tinerii care au plecat din țară și care, înainte de a pleca, au făcut studii superioare în Moldova.

Pseudoelita

După plecarea PCRM în opoziție, instituțiile de învățămînt superior din România s-au înviorat. Conform statisticii, în anul de studii 2009–2010, guvernul României a oferit 1500 burse pentru liceeni, 1137 — pentru studenți, 353 — pentru doritorii să facă studii postuniversitare, 40 — pentru doctorantură, 137 — pentru rezidență. Acesta a fost doar începutul. «Binele» făcut sferei noastre educaționale de către România era oferit într-o manieră de «un mare serviciu» din partea ei pentru Moldova. Se vorbea că, în acest mod, frații mai mari de peste Prut au grijă de sistemul educațional moldovenesc.

De acum în anul 2013, guvernul României oferă Moldovei 5500 burse (cu 10 la sută mai multe decît în anul precedent), dintre care 3300 — pentru studii la prima treaptă a învățămîntului superior, 1550 — la secția pregătitoare, 550 — la programele de magistratură și 125 — la programele pentru doctorat. Dar, în pofida acestei generoase oferte, au depus actele doar 2800 de pretendenți. O jumătate din bursele române oferite absolvenților moldoveni au rămas nesolicitate.

Pe cînd prim-ministru al României era Victor Ponta, domnia sa s-a arătat nedumerit de respectiva situație și a propus ca ofertele de burse să fie revizuite și diversificate, totodată, exprimîndu-și temerea că și România, și Republica Moldova îi pot pierde pe cei mai buni specialiști în avantajul țărilor occidentale. Astfel, el, involuntar, a recunoscut faptul că cei mai buni studenți moldoveni, pînă la urmă, după definitivarea studiilor, activează în beneficiul României.

Fostul președinte al țării vecine, Traian Băsescu, nu s-a învîrtit în jurul problemei și în general a promis să majoreze cota burselor pentru studențiii moldoveni cu 500 de locuri.

În felul acesta, Bucureștiul pregătește «elita» Moldovei, care se supune și se ploconește în fața patronilor români. Asemenea «cadre» pot fi ușor manipulate de peste Prut, impunîndu-le o anumită agendă politică. Avem și exemple în acest sens — Vlad Filat, Dorin Chirtoacă și Alexandru Tănase.

Un «bun» nevalorificat

În anul de studii 2014- 2015, România a oferit tinerilor cetățeni moldoveni mai mult de patru mii de burse. Conform informației Ministerului Educației, bursele oferite erau distribuite în felul următor: 1500 — pentru studii în instituții preuniversitare, 2800 — pentru studenții din ciclul I al învățămîntului superior, 550 de burse erau pentru studii la magistratură, însă doar pentru cei care dețineau diplome românești de studii superioare.

Mai tîrziu, senatorul român Marcel Bujor nu-și ascundea supărarea, declarînd că ele, cotele oferite, nu sînt valorificate și, chipurile, nici într-un an bursele n-au fost solicitate în totalitate. Anul 2016 — Ministerul Educației din Republica Moldova și Ministerul Educației Naționale și a Cercetării din România semnează un protocol de colaborare în domeniul învățămîntului pînă în anul 2019. Respectivul document prevede desfășurarea multor acțiuni comune, inclusiv schimbul de burse pentru elevi și studenți — 5000–5500 anual. În fotoliul de ministru al Educației trona atunci Corina Fusu, care era în culmea satisfacției. Cu toate acestea, starea de lucruri nu se schimbă — bursele române continuau să rămînă nevalorificate.

În pofida existenței protocolului sus-amintit, în anul 2017, numărul de burse pentru studii în România oferit elevilor din Moldova s-a redus de două ori — de la 5 mii pînă la 2,25 mii. Se vede că guvernului român i-a displăcut să se afle în stupidul rol de mecena de ajutorul căruia nu este nevoie.

Marfă vie

Începînd cu anul 2011, în Moldova anual este organizat un iarmaroc al universităților române, la care diferite instituții de învățămînt încearcă să-i cumpere pe absolvenții noștri. De regulă, la aceste iarmaroace sînt prezenți voluntari din rîndul studenților români, care-i îndeamnă pe «frații și surorile» moldovene să-și facă studiile în Marea Românie, descriindu-le perspectiva în cele mai atractive culori.

Dar ei nu spun nimic despre altceva. Nu spun că instituțiile de învățămînt din România suferă de un deficit de studenți. În anul 2008, în aceste instituții își făceau studiile mai mult de 900 mii de studenți. În anul de studii 2012–2013, acest indice era de acum de 465 de mii, iar în 2013–2014 — 433 mii. Demografii și sociologii români afirmă că pe viitor situația nu se va îmbunătăți. Anul de studii 2008–2009 a fost ultimul în care în instituțiile de învățămînt a venit generația care s-a născut pînă la anii de criză de după1990.

Din cauza micșorării numărului de studenți, multe instituții de învățămînt române se află în pragul închiderii. În anul 2015, în România activau 103 instituții de învățămînt superior. Acestea trebuie să fie completate de tineri. Lucru care se face cu destul de mult succes prin «programe de ajutor prietenesc» din partea guvernului român.

Altfel spus, bursele din partea statului vecin nici pe departe nu sînt un ajutor umanitar, ci o modalitate de a evita lichidarea propriilor instituții de învățămînt și a completa potențialul său științific pe seama creierilor moldoveni.

Dar în procesul de instruire a tinerilor moldoveni în cadrul instituțiilor române de învățămînt mai există un detaliu pe care l-am putea numi șiret: mulți absolvenți ai instituțiilor de învățămînt române, revenind acasă, de acum nu se mai simt moldoveni, majoritatea din ei se identifică pe sine ca români, ceea ce deloc nu contribuie la păstrarea statalității moldovenești.

Iar la noi ce e?

Anual, pentru a-și continua studiile, pleacă din țară circa 6 mii de absolvenți ai liceelor din Moldova. Totodată, cu fiecare an crește deficitul de studenți în instituțiile de învățămînt superior din Moldova. Cu cît mai mic e numărul de studenți, cu atît mai mult are de suferit asigurarea materială a respectivelor instituții. Acest deficit l-a agravat și nenorocitul de BAC. «Datorită» liberalilor, mai mult de jumătate din absolvenții care n-au reușit să treacă examenele la titlul de bacalaureat au fost astfel lipsiți de șansa de a face studii superioare. Anul trecut, la BAC au picat circa 11 mii de liceeni. Dacă din aceștia cel puțin un sfert ar fi decis să-și continue studiile, am fi avut un plus de 3 mii de studenți.

Din cauza salariilor mici, noi pierdem profesorii din sistemul educațional. Situația nu e cu mult mai bună și la capitolul cadre pentru instituțiile de învățămînt superior.

În sistemul educațional crește numărul de locuri vacante, nu ajung profesori, nu ajung studenți. În schimb, guvernul nostru se bucură de faptul că absolvenții moldoveni pleacă în România. Pentru guvernarea noastră, sfera educațională nu este una prioritară. Iar România pe seama studenților noștri nu doar că își păstrează instituțiile sale de învățămînt, ci, pe lîngă asta, «amețește» mințile tinerilor cetățeni ai Moldovei cu povești frumoase despre atît de mult lăudata integrare europeană.


_______________
Comunist.md
0 
| încă
înapoi »