Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

06.10.2018:  Dodonizarea reintegrării
Igor Dodon încearcă să folosească situația din Transnistria în scopuri de autoreclamă

Pentru asta, «cel ales de întregul popor» mimează o activizare a procesului de negocieri politice cu Transnistria, lansînd inițiative apriori inacceptabile, întreprinde și alte acțiuni, făcînd asta pentru a-și ridica reputația în fața electoratului din țară, precum și în fața partenerilor externi.

Deocamdată, acest lucru nu-i reușește, ceea ce se întîmplă din mai multe cauze. În primul rînd, autoritățile nerecunoscutei RMT nu doresc să negocieze cu omul care nu este investit cu împuternicirile respective. Lucru despre care a comunicat însuși Igor Dodon la postul de televiziune transnistrean Dnestr TV: «Cînd îi zic lui Krasnoselski: haideți să ne așezăm la masă și să vorbim, aud: nu, noi nu vrem asta, la voi e Plahotniuc și democrații, noi cu dînșii vorbim». Da, pragmatismul conducerii transnistrene nu poate fi negat.

În al doilea rînd, tema «întoarcerii Transnistriei» deloc nu face parte din numărul priorităților informative ale majorității locuitorilor de pe malul stîng al Nistrului. Oamenii sînt preocupați de banala supraviețuire în condițiile statului capturat și au față de respectiva problemă o atitudine indiferentă. Cu alte cuvinte, ridicarea de către Dodon a propriului rating pe seama trîmbițării ideii privind reintegrarea pare a fi îndoielnică.

Pe lîngă asta, «eforturile reintegraționiste» ale lui Dodon mai degrabă seamănă cu o balansare dintr-o parte în alta. El ba înaintează Tiraspolului ultimatumuri, ba îl îndeamnă la referendum. Nu demult, Igor Dodon i-a declarat lui Vadim Krasnoselski că RTM nu are viitor fără Moldova. Chipurile, nu mai vede ea nici independență, nici statut de subiect al FR, la care mulți visează. De aceea, chipurile, Tiraspolul trebuie să chibzuiască referitor la revenirea «sub aripa» Moldovei, fie chiar și în cadrul unui stat federativ. Acum, în preajma alegerilor parlamentare, el a început vorba despre un referendum cu privire la reunirea celor două maluri. Deși, cît ne privește, găsim mult mai oportună scoaterea la votul întregului popor a unor probleme cu adevărat stringente și importante pentru cetățenii Moldovei, de exemplu, determinarea viitorului vector de dezvoltare a țării.

Potrivit lui Dodon, referendumul trebuie organizat după alegerile parlamentare (și trebuie să înțelegem că doar în rîndul locuitorilor de pe malul drept al Nistrului). Dar de ce să nu fie organizat pînă la alegeri? Sau chiar concomitent cu alegerile, astfel noi mai economisim și niște bani?!

Nu, așa ceva nu poate merge, doar ideea privind referendumul trebuie exploatată cît se poate de activ în cadrul campaniei electorale. Și chiar trebuie făcută una de bază. Așa sau altfel, tematica transnistreană va figura neapărat în platformele electorale ale tuturor formațiunilor politice. Dar cît privește socialiștii, toate vor fi mai simple — ei nu vor purta nici o răspundere pentru promisiunea de a reuni malurile, ci se vor referi la așteptata «exprimare a voinței poporului». Iar cînd alegerile vor lua sfîrșit, ideea referendumului poate fi amînată, cum se spune, pînă la paștele cailor.

Și, deși campania electorală încă n-a început, nu există nici o îndoială că, atunci cînd va începe, socialiștii și Igor Dodon nu se vor zgîrci la tot felul de promisiuni. În acest context, e potrivit să amintim faptul că «cel ales de întregul popor» a promis reunirea Transnistriei cu Moldova în anii 2019- 2020. Ca start pentru reintegrare el a numit conectarea transnistrenilor la viitoarele alegeri parlamentare.

Teoretic, pentru Dodon și socialiști ar putea fi avantajos ca alegerile să aibă loc și în Transnistria — asta, luînd în calcul retorica prorusă a PSRM, ar fi ridicat mult șansele socialiștilor de a cuceri majoritatea parlamentară și a obține controlul asupra guvernului. Altfel spus, de a obține o putere nu decorativă, ci reală.

Drept «recunoștință» pentru participarea la alegeri, Igor Dodon le-ar oferi reprezentanților transnistreni cinci-șase mandate de deputați. (Pare-se, cam tot atîtea el le-a promis și găgăuzilor pentru susținerea lor la alegerile prezidențiale, însă, ca de obicei, i-a tras pe sfoară). «Ei vor avea fracțiunea lor în Parlament. Doar așa noi vom putea reuni țara», a declarat maestrul în promisiuni.

Prețul acestor și al altor promisiuni de acest gen noi îl cunoaștem bine încă de prin decembrie 2016, cînd oamenii și-au pus speranța în Dodon, oferindu-i un credit de încredere, iar el, acum, prin toate acțiunile sale, îi trădează pe alegătorii care și-au dat voturile pentru dumnealui. În esența sa, Dodon e un tip și mai rău decît Trump, care a devenit cunoscut prin extrema sa lipsă de principialitate în abordările politice.

Iată și acum, trîmbițînd în gura mare despre reintegrare și federalizare, Igor Dodon tot mai des vorbește despre necesitatea evacuării din Transnistria a pacificatorilor ruși. Altfel spus, el, de fapt, promovează linia Departamentului de Stat al SUA, care au nevoie ca din regiune să fie înlăturați militarii ruși, și asta pentru ca locul lor să-l ocupe anume ei, americanii. Și de ce nu? Nu le-a mers cu Crimeea, poate le va merge cu Transnistria?

Fără să vrei, asta te conduce la gîndul că inițiativa lui Dodon cu un referendum-fake este o parte a înțelegerii lui cu actuala guvernare. Și el se pregătește pentru un compromis nu cu Tiraspolul, ci chiar cu cercurile guvernante din Chișinău.

Doar nu pur și simplu așa, deputatul socialist Vladimir Țurcan a declarat la timpul său că, după alegerile parlamentare, nu exclude probabilitatea creării unei coaliții «promoldovenești» cu Partidul Democrat. Și, fiți atenți, respectiva declarație a fost făcută pe cînd PDM nu spusese încă nici un cuvînt despre orientarea sa «promoldovenească». Acum, respectivul obiectiv a devenit considerabil mai ușor...


Dmitri Crîmov


comunist.md
0 
| încă
înapoi »