Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

29.11.2018:  Ah, ce îmbrățișări prietenești vedem!..
Ședința comună a guvernelor Moldovei și României este încă un pas spre „unirea tîrîtoare”

În România, adepți ai variantei agresive a unirii de tipul „s-a ordonat să fie trecut Prutul”, practic, n-au mai rămas. Doar poate în persoana celor mai degradați și opaci marginali.

Și într-adevăr: la ce bun un asemenea radicalism, odată ce situația se desfășoară în mod pașnic și calm prin agenții de influență români din aparatul de stat al Republicii Moldova? Prin ei se face unificarea rețelelor energetice și de transport, se creează unități militare mixte și se eliberează pașapoarte române ( cu obligatorul jurămînt de credință dat Bucureștiului) cetățenilor moldoveni. (Procesul „unirii” RFG și RDG de asemenea a început cu eliberarea în masă cetățenilor Germaniei de Est a buletinelor de identitate ale Bundesrepublicii).

Dar, în cazul dat, România are un avantaj dublu. Pentru că ea nu cheltuiește bani bugetari pentru o „unire” în înțelesul direct al noțiunii (cheltuielile, printre altele, ar fi impunătoare). Toate cheltuielile pentru întreținerea administrației locale și a infrastructurii le suportă populația Moldovei, chipurile, independente, deși, de fapt, țara este un județ românesc, în totalitate condus de la București.

Condus cu ajutorul cleptocraților autohtoni, care au nevoie de „unire” doar în vorbe. Pentru că, haideți să ne gîndim: cine vor fi ei în cazul în care ea se va realiza de bună seamă? Cine va avea nevoie de dînșii? Cum vor trăi ei fără deprinderile lor boierești, fără propriul Parlament, fără propriile judecătorii, primării și alte instituții de buzunar atunci cînd „unirea” va deveni fapt real? Asta e!

Așa că anume pentru promovarea ideii de „unire tîrîtoare” au fost inventate ședințele comune ale guvernelor Moldovei și României, care se țin din anul 2012. Precedenta ședință a avut loc în primăvara lui 2016 și, pînă la 22 noiembrie curent, miniștrii celor două țări nu s-au întîlnit – în România se schimbau cabinetele de miniștri.

În schimb, la recenta ședință a izbucnit tot ceea ce s-a acumulat pînă la asta, totul fiind imediat învelit de puterea guvernantă din Moldova într-un splendid ambalaj preelectoral. Miniștrii de pe ambele maluri ale Prutului au reușit să decidă atîtea lucruri! Au făcut o declarație comună privind anularea tarifelor la roaming, au întocmit un protocol privind crearea unor echipe mixte de patrulare a sectorului comun al frontierei de stat, ba chiar au și ajuns să discute iarăși, a cîta oară, despre situația privind gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. Iar pe lîngă asta, și despre colaborarea în domeniul turismului, educației și culturii, în agricultură, economie, sfera sănătății, ajungînd pînă la protecția consulară a persoanelor cu cetățenie dublă. Și, ca o încununare a ședinței, s-a decis ca, de la discuții, să se procedeze la realizarea practică a creării unei subunități mixte a armatelor României și Moldovei. Fapt ce trezește o mare îngrijorare, deoarece România este membru al NATO, iar Moldova, conform Constituției, deține statutul de stat neutru, așa că această perspectivă poate fi apreciată ca o grosolană provocație și o încălcare a Legii Fundamentale.

E curios faptul că în agenda recentei ședințe a lipsit tema semnării tratatului de bază între Moldova și România, inclusiv a acordului privind frontiera. Pe cînd miniștrii moldoveni, care nu demult au servit generos societatea cu un sos promoldovenesc, ar fi fost cazul să-și manifeste „spiritul promoldovenesc” și să-i antreneze pe colegii lor la o discuție cu respectiva temă.

A pus paie pe foc Președintele României, Klaus Iohannis, care în ziua ședinței a promulgat acordul între guvernul României și cel al Republicii Moldova cu privire la realizarea programului de asistență tehnică și financiară în baza grantului în sumă de 100 milioane de euro. În acest context, apare legitima întrebare: de unde a găsit România, țară săracă lipită pămîntului, cu o datorie externă enormă, acești bani pentru Moldova? Răspunsul e simplu ca bună ziua: scopul respectivului proiect este crearea bazei legislative pentru formarea unor organe naționale coordonatoare în domeniul protecției mediului, a resurselor acvatice, a pădurilor etc. Altfel spus, românii doresc ca povara cheltuielilor pentru protecția florei și faunei lor s-o ducă pe umerii săi și Republica Moldova. Lucru la care Pavel Filip nu a făcut din partea sa nici un fel de obiecții.

Mai mult ca atît. Premierul nostru își îndoia atît de tare figura în fața colegei sale, Viorica Doncilă, încît se crea impresia că, înainte de a pleca la București, i-a fost făcută de urgență o operație chirurgicală la coloana vertebrală. Dar în timpul ei au apărut complicații neprevăzute și, din cauza lor, medicii au fost nevoiți să-i înlăture coloana vertebrală. Și creierul de asemenea.

Pavel Filip a declarat că Republica Moldova dorește o apropiere cu România pe calea unirii infrastructurii în diferite domenii și că, pentru Moldova, România e mai mult decît un prieten și un partener care ne-a întins o mînă de ajutor atunci cînd am avut nevoie de asta.

Clar lucru, e mai mult! În afară de prieten și partener, România mai e și pretendent la teritoriul Moldovei, deci, și un atentator la suveranitatea ei.

Unicul lucru pe care a uitat să-l facă „premierul nocturn” e că a uitat să-i aducă în dar Vioricăi Dăncilă un vagon de pămînt moldovenesc. Să ne amintim cum, după desemnarea sa grabnică la miez de noapte, un timp Pavel Filip s-a ocupat liniștit cu treburile sale, nu-și băga nasul în politică, nu se înfățișa în fața publicului. Dar uite cum îi schimbă pe oameni puterea!

Dar acordurile realizate de către miniștrii moldoveni și români, par a fi (în afară de cel privind formarea unui batalion moldo-român) ceva de genul fanfaronadei. De exemplu, am fost informați că, în cadrul acestei ședințe, guvernele Moldovei și României au convenit să anuleze tarifele pentru roaming. Dar, citind remarca la acest acord (bineînțeles, făcută cu un caracter mărunt), aflăm că, deocamdată, respectivul tarif va fi anulat doar pentru o singură zi. Ghiciți care e această zi? Da, 1 decembrie! Deci, în cinstea centenarului „marii uniri” cu România ni s-a făcut un „mic” cadou! Cum se zice, încercați să simțiți diferența…

Cît privește „epocalul” gazoduct Iași-Ungheni-Chișinîu, lucrurile de asemenea cam stau pe loc. Acesta pur și simplu n-are cine-l construi. Transgaz, compania națională de transportare a gazelor din România, mai mult de două luni caută și nu poate găsi un antreprenor. Ceea ce n-a împiedicat-o în martie a acestui an să cumpere întreprinderea de stat moldovenească Vestmoldtransgaz. Această întreprindere strategică i-a fost vîndută de către actuala guvernare hoțească. Și a cumpărat-o statul România – principalul acționar al Transgaz-ului. Deci, poftim mostre cît se poate de concludente de trădare a intereselor naționale și de „unire tîrîtoare”.

În sfîrșit, am vrea să-i întrebăm pe „proeuropenii promoldoveni”: în baza căror legi sau regulamente au loc ședințele comune ale guvernelor Moldovei și României? Există vreo lege cu privire la ținerea unor asemenea ședințe? Și ce consecințe vor avea respectivele întîlniri?

La timpul lor, aceste întrebări adresate spicherului Andrian Candu de către președintele Partidului Comuniștilor, Vladimir Voronin, au rămas fără de răspuns. Dar, se prea poate, aceste răspunsuri au și apărut de acum, doar e lucru știut – democrații sunt mari meșteri la umflat baloane de săpun.

Dmitri Crîmov

comunist.md
0 
| încă
înapoi »