Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

05.11.2019:  Muntele s-a scremut și a născut un șoarece (notițe pe marginea raportului comisiei Slusari)
Картинки по запросу отчет комиссии Слусаря



Specialistul perspicace în sfera financiar-bancară (de altfel, ca și în multe, multe altele), vicepreședintele Parlamentului moldav, domnul Slusari, supraobosit de «giganticul volum» al muncii efectuate, a prezentat Parlamentului și societății fapte bine cunoscute și careva documente bancare demult cunoscute și Procuraturii, și Băncii Naționale a țării.

Drept confirmare a «ostenelilor» sale, el a scos la tribuna Parlamentului un teanc de mape înalte de jumătate de metru și a citit un raport de 55 de pagini, precum și proiectul hotărîrii Parlamentului, care nu conține nici o propunere concretă.

Aparițiile sistematice ale domnului Slusari în presă ca și cum aveau scopul să-i creeze societății impresia că în fiecare săptămînă, ba chiar și mai des, comisia sub conducerea dumnealui descoperă tot noi și noi escrocherii și furturi. Iar dacă e să reieșim din unele comentarii ale unor membri ai acestei comisii, în însăși componența comisiei n-a existat o părere unanimă în ceea ce privește concluziile investigației.

Dar, cum se spune, Domnul să-i judece. La sfîrșitul raportului sunt semnăturile necesare în asemenea situații, prin urmare, peste un timp ne putem aștepta la tot felul de îndreptățiri de tipul celei făcute de Iurie Leancă: «Eu am fost un simplu premier».

Dar haideți să medităm calm, fără Slusari și fără ideile lui «înțelepte»: au fost furați mai mult de 15 miliarde de lei. Conform cursului valutar al perioadei respective, un miliard de dolari.

Să admitem (de ce să nu sperăm că așa va fi?) că cele 15 miliarde de lei, cu ajutorul «entuziasmului» lui Slusari, vor fi recuperate. Conform cursului valutar de astăzi, suma va fi de 800 milioane de dolari. Deci, totuși, 200 milioane de dolari cineva a reușit să-i pună în propriul buzunar.

Acum să revenim la aprecierea situației din ajunul «furtului secolului». E bine cunoscut faptul că sistemul bancar al Moldovei era atunci suprasaturat de lichiditate, altfel spus, pur și simplu era supraîncărcat de bani pentru care nu se găseau doritori să ia credite. Proprietarii nominali și suprapuși ai băncilor comerciale «clănțăneau din dinți» ca lupii flămînzi, frămîntîndu-se ce să întreprindă pentru a pune mîna pe acești bani, care, de fapt, aparțineau clienților, și s-o facă astfel, ca să evite posibilele împușcături la scara blocului în care locuiau sau bombele montate sub limuzinele lor.

Și iată că sub ochii întregii țări e pe cale să se înece una din băncile sistemice ale Moldovei — Banca de Economii. Și asta se întîmplă din cauza toleranței excesive a guvernării, dar mai degrabă din însărcinarea acestei guvernări. Pentru a salva banca, și asta o înțeleg mulți, inclusiv bancherii, se cer acțiuni energice din partea Băncii Naționale și a Guvernului. Aceiași bancheri au început să-i sugereze guvernării ce măsuri trebuie să întreprindă în situația creată.
Și iată în acest moment în conștiința exersată a escrocilor din categoria celor despre care spunem la figurat că «înșeală cu degetarul» — sunt și de aceștia în structurile financiare — apare o idee simplă ca bună ziua: dacă bolnavul se simte rău și are febră, i se vor prescrie medicamente. Și cu cît el se va simți mai rău, cu atît mai costisitor va fi tratamentul.

În cazul cu Banca de Economii a Moldovei, înrăutățirea situației ei însemna posibilitatea de a pune pe seama băncii cît mai multe datorii. Escrocii «cu degetarul» au hotărît să-i adauge BEM-ului datorii din banii liberi ai băncilor lor. Planul era simplu: BEM-ul scoate acești bani în offshore-uri prin schemele sale, iar după aceea acestor bănci datoriile BEM-ului le va întoarce lor statul.

Și acest lucru trebuia făcut urgent, deoarece viteza căderii BEM-ului creștea și Banca Națională din oră în oră putea introduce administrarea ei din exterior și stopa funcționarea licenței.

Iată de ce sumele de bani plasate în BEM de trei din cele mai mari bănci cresc cu o viteză cosmică: timp de douăzeci de zile ale lunii noiembrie, 2014 (de la 03.11 pînă la 24.11) — de zece (!!!) ori: de la 231 mln de lei pînă la 2 264 mln lei. Victoriabank, de exemplu, în aceste douăzeci de zile și-a mărit soldul mijloacelor sale din BEM de douăzeci (!!!) de ori (de la 90 mln pînă la 1 mlrd 840 mln lei).

În acest context, apare întrebarea: ce-i cu bancherii noștri, toți sunt nebuni? La ce bun le-a trebuit să plaseze fără nici un gaj sau altă garanție sume atît de mari în Banca de Economii, care se ducea la fund? Și a doua întrebare: oare ei de bună seamă au «salvat» Banca de Economii în mod benevol?

E clar că au fost impuși s-o facă. Totodată, Guvernul și BNM au promis că le vor recupera aceste sume din rezervele de stat ale Băncii Naționale. Iar pînă la asta, depozitele acestor bănci comerciale trebuiau să asigure aparența «aflării pe linia de plutire» a Băncii de Economii pînă cînd acești bani vor fi scoși în offshore-uri, adică furați. Iată care este esența proiectului «Furtul Secolului».

Prin hotărîrea nr. 938 a Guvernului, a fost creată o comisie din reprezentanți ai Băncii Naționale, Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei, SIS-ului și Centrului Anticorupție, care trebuia să stabilească afilierea beneficiarilor de plăți și verificarea lor conform criteriilor Legii cu privire la spălarea de bani și finanțarea terorismului. Această așa-numită comisie n-a examinat și n-a stabilit nimic. Și aici apare încă o întrebare: de ce n-a făcut acest lucru? Răspunsul e simplu: chiar dacă Leancă de bună seamă a fost doar «un simplu premier», obligația sa directă de funcție a fost controlul asupra activității acestei comisii și asupra deciziilor ei. Ocolind în mod intenționat chestiunea privind responsabilitatea lui Leancă, comisia lui Slusari ascunde legătura lui cu banda de bancheri, care au scos prin Banca de Economii aproape 200 milioane de dolari din băncilor lor și, cu garanția statului, i-au înlocuit cu bani din rezervele Băncii Naționale.

Acum să ne punem altă întrebare: ar fi fost oare posibil ca circa trei miliarde de lei «să se plimbe» atît de repede prin bănci sub ochii Băncii Naționale și să plece în offshore-uri fără permisiunea «coordonatorului întregii Moldove», cu atît mai mult că 75 la sută din aceste sume erau de la Victoriabank? Nu pare să fi fost posibil, ba dimpotrivă, pare să fi fost imposibil. Dacă în calea acestor acțiuni s-ar fi pus comisia creată prin Hotărîrea nr. 938 a Guvernului, escrocii «cu degetarul» de la cele mai mari bănci nici nu s-ar fi gîndit la o asemenea schemă. Înseamnă că ei au avut o înțelegere cu «pur și simplu premierul» Leancă despre «neobligativitatea executării p. 7 al respectivei hotărîri». Dar domnul Slusari și comisia condusă de el «n-au văzut» asta. Despre acest lucru nu se vorbește. Înseamnă că misiunea «interpretării politice» (vezi pag. 1 a raportului dlui Slusari) constă nu în elucidarea adevărului despre furtul miliardului, ci în asigurarea selectivității învinuirilor și a stabilirii vinovaților. Iată de ce ea a devenit o «anticomisie» a majorității parlamentare, pentru întîia oară în istoria parlamentarismului moldovenesc refuzînd să includă în componența sa reprezentanții opoziției.

Astfel, capturarea statului n-a fost înlăturată. Ea pur și simplu a trecut în alte mîini.


Concluzii și propuneri:

1. Comisia parlamentară n-a reușit să-și îndeplinească misiunea. Dimpotrivă, în activitatea ei întrevedem încercarea de a feri de responsabilitate persoane care au contribuit la furtul miliardului.

2. Hotărîrea Guvernului nr. 938 din 13.11.2014 (anexa 2), p. 8, indică faptul că garanția de stat nu acoperă mijloacele care au fost identificate ca neconforme legislației din domeniul prevenirii și combaterii spălării de bani.

3. În respectiva situație, băncile care au plasat în Banca de Economii 2 mlrd 263 mln lei, încălcînd indicația Hotărîrii Guvernului, trebuie să-i întoarcă statului această sumă în volumul ei total.

4. Banca Națională, Procuratura Generală, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informare și Securitate și alte organe de stat ale puterii să examineze chestiunea privind responsabilitatea tuturor persoanelor oficiale care în mod direct au contribuit sau nu au întreprins măsurile necesare pentru prevenirea furtului mijloacelor bănești ale statului și lichidarea Băncii de Economii.

5. În termene cît mai scurte, Parlamentul Republicii Moldova să anuleze Hotărîrea Guvernului nr. 1085 din 26 septembrie, 2016 cu privire la transferul în datorie de stat a sumelor garanțiilor date de Ministerul Finanțelor.


Anexă:

Informații despre investițiile băncilor din Moldova în Banca de Economii

În perioada dintre 1 și 24 noiembrie, 2014, Victoriabank, Eurocreditbank, Moldinconbank și Agroindbank au plasat la BEM depuneri în suma totală de 2.3 miliarde de lei.




SECȚIA ECONOMICĂ A CC AL PCRM
0 
| încă
înapoi »
News Time Romania - Stiri Romania