Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

10.02.2020:  VIDEO/ Dosarele miliardului furat. Cum (nu) are loc recuperarea banilor din bunurile puse sub sechestru
Prin sentințe ale instanțelor de judecată, rămase definitive prin hotărâri ale Curții Supreme de Justiție, au fost condamnați, în așa-numitul „dosar al miliardului”, fostul premier Vlad Filat, nașul și cumnatul acestuia, Ion Rusu, dar și fostul deputat și om de afaceri Veaceslav Platon.

Pe lângă anii de închisoare împărțiți celor trei, judecătorii au dispus și încasarea de la aceștia a unei sume de aproape 1,4 miliarde de lei. Doar că, de la pronunțarea sentințelor până la executarea lor deplină, s-a dovedit a fi cale lungă.

În cazurile lui Filat și Rusu, care între timp au ieșit din pușcărie, confiscările au rămas doar pe hârtie până astăzi, iar în cazul lui Platon, deși a fost încasată suma dispusă de instanțe, dosarul nu are încă o finalitate certă, existând riscul ca statul să fie obligat să plătească despăgubiri de sute de milioane.

Alte dosare cu nume sonore, precum cele ale lui Ilan Șor, Chiril Lucinschi sau Grigore Gacikevici, se află de ani de zile pe rolul instanțelor de fond sau al celor de apel, fără a fi emise sentințe executorii, respectiv fără a putea fi încasate prejudicii în folosul statului.

Dosarul Ion Rusu & Caravita: sechestru pe 52 de milioane, încasat — 1,47 milioane



Ion Rusu, cumnatul fostului premier Vlad Filat, a fost condamnat, în noiembrie 2015, la 5 ani de închisoare pentru spălare de bani. Prin aceeași sentință s-a dispus încasarea de la Ion Rusu, „Caravita Co” și „Business Estate Investments”, companii gestionate de acesta, în beneficiul Băncii de Economii (BEM), a mijloacelor bănești în mărime de 2,79 milioane de euro, echivalentul a 52,1 milioane de lei. Totodată, judecătorii au decis și lichidarea firmei „Caravita Co”.

Ulterior, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a redus pedeapsa cu închisoarea la 3 ani și 4 luni, dar suma care urma a fi încasată în beneficiul BEM a rămas aceeași. În cadrul dosarului a fost aplicat sechestru pe toate bunurile care aparțineau celor două companii controlate de Rusu, urmând ca ulterior să fie vândute și recuperat prejudiciul cauzat BEM-ului.

Între timp, Ion Rusu și-a ispășit deja pedeapsa cu închisoarea, fiind eliberat de mai bine de un an, însă încasarea prejudiciilor cauzate BEM nu a avut loc nici până astăzi, deși au trecut deja aproape 4 ani de la decizia executorie a Curții de Apel (CA) Chișinău. Licitațiile de vânzare a bunurilor „Caravita Co” au început abia în august 2018 și, până în prezent, se desfășoară anevoios, fapt ce duce, pe lângă tărăgănarea încasării banilor în beneficiul BEM, și la diminuarea valorii acestor bunuri, respectiv a banilor care vor fi câștigați în urma vânzării lor.



„Imperiul” Caravita, scos la licitație
Inițial, dosarul de executare și sarcina de a recupera banii de la Caravita a ajuns la executorul judecătoresc Roman Talmaci, care a reușit să vândă bunuri de 1,47 milioane de lei și să transfere banii pe conturile BEM. Ulterior, printr-o hotărâre din 15 septembrie 2016 a Judecătoriei Comerciale de Circumscripție Anenii Noi, a fost dispusă dizolvarea SRL „Caravita Co” în vederea lichidării, iar în calitate de lichidator a fost numit Victor Magnet. Astfel, acesta a preluat dosarul de la executorul Talmaci și, în continuare, urma să se ocupe de vânzarea la licitații a bunurilor.

Din cauza unor procese de judecată care au tărăgănat procesul, prima licitație a fost organizată abia pe 6 august 2018, iar din anunțurile despre licitație publicate de lichidatorul Victor Magnet în Monitorul Oficial (MO), aflăm că firma „Caravita Co” avea un portofoliu impresionant de proprietăți, situate în mai multe localități din raioanele Rezina, Criuleni, Căușeni, Ștefan Vodă sau Anenii Noi.

Conform anunțului din MO, „Caravita Co” deținea peste 1800 ha de terenuri agricole, dintre care aproximativ 850 ha de teren arabil, peste 700 ha de livezi de nuci, 200 ha de viță de vie, 100 ha de cireși și pruni și terenuri pentru construcții cu o suprafață totală de peste două hectare.

Toate aceste terenuri au fost scoase pentru prima dată de vânzare la licitația din 6 august 2018, împărțite în mai multe loturi, pentru suma totală de start de 176,6 milioane lei. Cele mai multe dintre terenurile agricole deținute de „Caravita Co” sunt amplasate în comuna Zolotievca (Anenii Noi), care înglobează și satele Larga și Nicolaevca.

Odată cu terenurile au fost scoase la licitație și mai multe construcții care aparțineau companiei „Caravita Co”, printre care clădiri administrative, garaje, depozite sau foste ferme. Prețul de start al tuturor acestor bunuri constituia 93,8 milioane lei. Cel mai scump dintre imobile era un complex de recepție, curățare, uscare și depozitare a culturilor de cereale cu capacitatea de 40 mii tone din comuna Pervomaisc (Căușeni), aflat la prima etapă de construcție, care costa aproape 87 milioane de lei.



La fel, a fost scoasă la vânzare și flota de automobile, camioane, autoutilitare și utilaje agricole, în total 77 de unități, cel mai scump fiind un utilaj agricol Case Patriot 3330, scos inițial la licitație pentru suma de 3,6 milioane de lei. Valoarea cumulată a celor 77 de unități, la licitația din 6 august 2018, constituia 14,3 milioane de lei.

Luate împreună, cele trei tipuri de bunuri (terenuri, construcții și bunuri mobile) scoase pentru prima dată la licitație valorau 284,7 milioane lei.

Bun imobil de la Zolotievca: de la Caravita – la o altă firmă „din familie”
În urma uneia dintre licitațiile organizate de lichidatorul Victor Magnet, la 19 iulie 2019, un complex de clădiri agroindustriale de la Zolotievca (Anenii Noi), care aparținea firmei „Caravita Co” aflată în proces de lichidare, a ajuns în proprietatea companiei „Agro Bio Management”. La pachet cu complexul agroindustrial, în posesia firmei „Agro Bio Management” a ajuns și o casă de locuit din apropiere.

ZdG a mers la Zolotievca, acolo unde-și au adresa juridică cele două firme, dar și unde se află cele mai multe terenuri și clădiri care aparțineau „Caravita Co”, pentru a vedea ce se întâmplă acum cu aceste bunuri. Mai întâi am mers la bunul imobil vândut către „Agro Bio Management” la licitația din iulie 2019. Deși persoana pe care am întâlnit-o la poartă ne-a spus că „aici nu-i Caravita” și că e o cu totul altă firmă, ZdG a constatat că „Agro Bio Management” este, de fapt, o firmă-soră cu „Caravita Co”.



Mai exact, „Agro Bio Management” îl are în prezent în calitate de unic asociat pe Gheorghe Rusu, fratele lui Ion Rusu, iar administrator este Ion Buștiuc, care în trecut a fost director și la „Caravita Co”. Buștiuc este cel care, în perioada 2016 – 2017, a reprezentat „Caravita Co” la CA Chișinău și la CSJ în dosarul privind lichidarea societății. „Agro Bio Management” și „Caravita Co” și-au transferat adresa juridică la Zolotievca în aprilie 2014, la pachet cu o a treia firmă – „ABM Eco Technology”. Până atunci toate trei aveau adresa în clădirea IPTEH din Chișinău, care aparținea familiei fostului premier Vlad Filat.



Întrebat dacă „Agro Bio Management” va participa și la alte licitații și dacă intenționează să cumpere și terenurile agricole care au aparținut Caravitei, administratorul Ion Buștiuc susține că „nu putem noi să preluăm totul pentru că nu avem bani. Ce ne-a fost necesar pentru lucru, am cumpărat. Am participat la licitație ca toată lumea și ce am avut nevoie am cumpărat. Am participa cu mare drag și la următoarele licitații, dar nu avem bani”.

Buștiuc a recunoscut că, după ce a fost eliberat din închisoare, Ion Rusu se ocupă din nou de agricultură, de data aceasta prin intermediul firmei „Agro Bio Management”, fiind angajat la companie.

Lichidatorul: „Nu am văzut vreun impediment”
Întrebat cum se face că un bun imobil care aparținea Caravitei a ajuns, în urma licitației, la o firmă condusă de același grup de oameni, lichidatorul „Caravita Co”, cel care organizează licitațiile, ne-a declarat că „în conformitate cu Codul Civil și legislația în vigoare, obligațiile mele sunt să vând la preț cât mai avantajos și cât mai repede bunurile. Atâta timp cât persoana a depus cerere de participare, a achitat acontul, s-a prezentat la licitație, a urmat pașii de licitare și a achitat integral, personal eu, dar și membrii comisiei, nu am văzut vreun impediment sau ceva ce nu ar favoriza desfășurarea mai rapidă a procedurii de lichidare. Pentru a acorda o mai mare transparență întregului proces de valorificare a bunurilor (deși legislația în vigoare nu prevede acest lucru), prin ordinul din 25 iunie 2018, am dispus formarea Comisiei de licitație pentru comercializarea bunurilor SRL „Caravita Co” (în proces de lichidare), din reprezentanții creditorilor cei mai mari, garantați, inclusiv reprezentantul statului, și anume: Magnet Victor – lichidator SRL „Caravita CO” (în proces de lichidare); reprezentantul creditorului – Serviciul Fiscal de Stat; reprezentantul creditorului – „Banca de Economii” SA (în proces de lichidare); reprezentantul creditorului – BC „Victoriabank” SA; secretarul comisiei (fără drept de vot) – avocat SRL „Caravita Co” (în proces de lichidare)”.

226 de ha, adjudecate de firma directorului financiar al DAAC-Hermes



Printre proprietățile Caravitei care au fost vândute prin licitație de lichidatorul Victor Magnet se numără și 226 de hectare de terenuri agricole din satul Zolotievca, al căror preț de pornire la licitația din 6 august 2018 era de 13,2 milioane de lei. Cele 226 ha au ajuns în posesia firmei „CVC Expert”, fondată de Veaceslav Codreanu (80%) și Natalia Codreanu (20%). Compania este administrată de Veaceslav Codreanu și are adresa juridică în casa acestuia din Chișinău.

Veaceslav Codreanu este director financiar la „DAAC-Hermes” SA, controlată de milionarul Vasili Chirtoca, în prezent consilier în Consiliul Municipal Chișinău din partea Partidului Socialiștilor. Chirtoca și Codreanu sunt și asociați la firma „Capital Leasing”, alături de soția lui Vasili Chirtoca și alți doi parteneri, și ei angajați în cadrul grupului DAAC.

Licitații la preț redus
Pentru că cele mai multe proprietăți nu s-au vândut din prima, au fost organizate licitații repetate, în total 12 la număr, dintre care 5 au fost declarate nule pe motivul neînscrierii vreunui participant.

Cea mai recentă licitație urma să aibă loc pe 17 decembrie 2019, fiind anunțată și în MO, însă, potrivit lichidatorului Victor Magnet, nici de această dată licitația nu a avut loc. Potrivit legii, la licitațiile repetate bunurile sunt scoase la mezat la un preț mai mic comparativ cu cel de la prima licitație. Astfel, la licitația care urma să aibă loc pe 17 decembrie 2019, bunurile mobile (mașini, camioane, utilaje agricole) au fost scoase la vânzare la un preț cu 40% mai mic față de licitația din august 2018, în timp ce bunurile imobile (construcții cu destinații diverse) – cu o reducere de 33%.



Conform informațiilor oferite de lichidatorul Victor Magnet la solicitarea ZdG, până acum, în urma desfășurării licitațiilor cu strigare, au fost înstrăinate bunuri în valoare totală de 17,84 milioane de lei. Pe lângă cele 226 ha adjudecate de „CVC Expert” și depozitul ajuns la „Agro Bio Management”, la licitațiile de până acum s-a mai vândut un teren de 32,2 ha din com. Solonceni (Rezina) și altul de 7,5 ha din satul Volintiri (Ștefan Vodă). De asemenea, au fost vândute și 42 din cele 77 unități de transport: automobile, camionete, autocamioane, autotractoare, remorci și alte utilaje agricole, multe dintre care au ajuns tot la „Agro Bio Management”.

În schimb au rămas nevândute sute de hectare de livezi de nuci, pruni și cireși, dar și terenuri arabile sau plantate cu viță de vie.



Localnicii spun că, în ultimii ani, terenurile și livezile au fost îngrijite de „Agro Bio Management”. „Îi tot aceeași Caravită numai că i-au schimbat numele”, ne-a comunicat un locuitor al satului Larga din componența comunei Zolotievca.

„Este un contract de colaborare acolo, deoarece Caravita deține în proprietate și plantații multianuale, livezi de pruni, nuci și, mai demult, când erau încă în posesia Victoriabank, era o companie care s-a obligat să investească în întreținerea acestor livezi ca să nu pierdem valoarea lor și, respectiv, ei sunt cei care prelucrează terenurile ca să nu rămână pârloagă”, ne-a declarat și lichidatorul Victor Magnet atunci când l-am întrebat ce s-a întâmplat cu terenurile, via și livezile după aplicarea sechestrului și scoaterea acestora la vânzare.

Nici un leu pentru Banca de Economii
Din cele 17,8 milioane obținute în urma licitațiilor au fost stinse creanțe ale creditorilor în valoare totală de 10,75 milioane de lei, iar alți 4,48 milioane de lei au fost rezervați pentru stingerea altor creanțe, susține lichidatorul „Caravita Co”. Restul sumei, de aproximativ 2,6 milioane lei, a fost destinată cheltuielilor legate de procedura de lichidare și care rezultă din acțiunile de administrare, valorificare și distribuire a activelor, precum și pentru remunerarea lichidatorului, ne-a mai comunicat Magnet.



În conturile BEM, aflată în proces de lichidare, nu a ajuns însă nici un leu, deoarece, susține lichidatorul, conform prevederilor Codului Civil, prioritare sunt plățile restanțelor către foștii angajați ai întreprinderii aflate în proces de lichidare, dar și plata impozitelor și a altor obligații față de bugetul public național.

„Conform, tabelului creditorilor, creanța „Băncii de Economii” S.A. este înregistrată la litera D. Astfel, către „Banca de Economii” S.A. nu au fost achitate mijloace bănești, deoarece nu au fost achitați integral creditorii înregistrați la litera C – de exemplu Serviciul Fiscal de Stat, CNAS”, menționează Victor Magnet în răspunsul pentru ZdG, facând referire la articolul 233 din Codul Civil al R. Moldova, care stabilește ordinea în care creditorii își primesc banii.

Nici de la cealaltă companie figurantă în sentința lui Ion Rusu, „Business Estate Investments”, nu a fost vărsat vreun leu în conturile BEM. Lichidatorul companiei, Sergiu Tanasiev, cel care trebuia să vândă bunurile firmei „Business Estate Investments” și să restituie datoriile către creditori, printre care și BEM, ne-a declarat că, deși a inițiat câteva licitații, acestea nu au avut loc din lipsă de participanți.

„Nu s-a vândut nimic. Bunurile în cauză sunt gajate și la Victoriabank, iar legea prevede că bunurile ipotecate se vând cu acordul creditorului ipotecar. El îmi stabilește plafonul, eu le expun la licitație, dar până în prezent nu s-a vândut nimic. Da, BEM este creditor validat la noi. Mai sunt și alți creditori, dar cei mai mari sunt Victoriabank și BEM”, ne-a comunicat Tanasiev.

Prin urmare, din cele 52 de milioane de lei care urmau a fi încasate în beneficiul BEM de la Ion Rusu, „Caravita Co” și „Business Estate Investments”, până acum au fost încasate doar cele 1,4 milioane obținute de executorul judecătoresc Roman Talmaci.

Dosarul Filat: sechestru pe 472 de milioane, încasat – ZERO
În iunie 2016, fostul prim-ministru Vlad Filat era condamnat de prima instanță la 9 ani de închisoare cu executare pentru corupere pasivă și trafic de influență. Pe lângă privarea de libertate a lui Filat, instanțele de judecată au dispus și confiscarea specială a bunurilor imobile și cotelor sociale care aparțineau acestuia în sumă totală de 472,5 milioane de lei. Printre bunurile puse atunci sub sechestru au ajuns mai multe automobile de lux și bunuri imobile, inclusiv clădirea de birouri IPTEH din centrul capitalei.



După ce a petrecut 4 ani și două luni după gratii, pe 3 decembrie 2019, Vlad Filat a fost eliberat din penitenciar, beneficiind de o reducere a pedepsei din cauza condițiilor proaste de detenție. Pe 29 ianuarie curent, CA Chișinău a menținut în vigoare, definitiv și irevocabil, decizia primei instanțe de eliberare condiționată înainte de termen a lui Filat.

Ping-pong între SFS și executorul judecătoresc
În ceea ce privește confiscarea specială a bunurilor, însă, sentința din dosarul Filat rămâne până în prezent neexecutată. Inițial, dosarul de executare a ajuns la executorul judecătoresc Oleg Ungureanu. Acesta explică însă că nu a mai reușit să facă executarea și că a trimis dosarul Serviciului Fiscal de Stat (SFS), instituția care urma să încaseze banii obținuți în urma vânzării averii lui Filat.

„A fost modificată legea și aceste tipuri de executări au fost scoase din competența executorilor judecătorești. Din această cauză au și fost restituite documentele executorii”, ne-a declarat Oleg Ungureanu.

Astfel, am solicitat SFS-ului să ne comunice care este în prezent soarta bunurilor lui Filat și dacă a fost recuperat vreun leu din cele 472 de milioane din sentință. SFS însă ne-a direcționat, din nou, către executorul judecătoresc Oleg Ungureanu. „În ceea ce privește cazul dlui Vlad Filat, documentul executoriu a fost din oficiu remis spre executare executorului judecătoresc de către instanța de judecată”, a fost răspunsul scurt al SFS la solicitarea de informații trimisă de ZdG.

Contactat repetat, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu a afirmat că „100% dosarul a fost trimis înapoi. Ba mai mult, Serviciul Fiscal a contestat în instanța de judecată actul meu prin care a fost remis dosarul la ei. Este un dosar în instanța de judecată prin care au fost contestate actele executorului judecătoresc, și anume încheierea prin care a fost trimis titlul executoriu către Serviciul Fiscal”.

Existența unui litigiu între SFS și executorul Ungureanu este confirmată de informațiile de pe portalul instanțelor de judecată. Printr-o încheiere publicată miercuri, 5 februarie 2020, Judecătoria Chișinău l-a obligat pe executorul judecătoresc Oleg Ungureanu să execute documentul executoriu din sentința lui Filat. Încheierea poate fi atacată cu recurs la CA Chișinău, iar executorul Oleg Ungureanu afirmă că va lua o decizie în acest sens după ce va vedea motivarea instanței.

Filat: „Le-aș recomanda să nu se grăbească foarte tare”



Întrebat de ZdG dacă știe ce se întâmplă acum cu bunurile în privința cărora a fost dispusă confiscarea specială în dosarul său, Vlad Filat ne-a spus că „nu cunoaște”, dar s-a arătat sigur că dosarul său va ajunge la rejudecare. „În sentința mea de condamnare, așa cum a fost ea, nu este stabilit prejudiciul. Deseori, în spațiul public s-a făcut trimitere la această situație – că nu am întors prejudiciul și așa mai departe, dar a fost aplicată confiscarea specială. Și, ca să aveți în vedere, aplicată confiscarea specială asupra unor bunuri pe care le-am dobândit în perioada anilor 1994-1999, mă refer la active imobile și mobile. Cu toate acestea, această confiscare specială, din momentul intrării în vigoare a deciziei, urma să fie dusă la îndeplinire la acest compartiment, de către instituțiile statului. Eu știam că este vorba de această entitate instituită nu atât de demult (ARBI, n.r.), dar recunosc, eu nu știu cine anume se ocupă, mai mult ca atât, eu nu am niciun contact cu aceste bunuri”, ne-a spus Filat.

„Eu știu și sunt sigur că dosarul meu va fi rejudecat în baza comunicărilor CtEDO, iar în cadrul unui proces echitabil eu îmi voi demonstra nevinovăția, iar celor care se grăbesc să vândă din bunurile confiscate le-aș recomanda să nu se grăbească foarte tare pentru că ulterior intervine și răspunderea pecuniară asupra prejudiciilor care sunt aduse unei persoane fizice sau juridice”, ne-a mai declarat fostul premier, menționând că CtEDO examinează în regim prioritar cererile sale.

„Asta presupune o procedură mai rapidă. A trecut un an și aproape o lună de când a fost luată această decizie, iar termenul trebuie să fie rezonabil, nu poate să fie unul prea lung până vom primi comunicatele. În baza comunicării, dacă această comunicare va întruni condițiile necesare, noi urmează să depunem cerere pentru revizuire la CSJ”, susține Filat.



Dosarul Platon: sechestru pe 869 milioane, încasat – 1,2 miliarde.
Printr-o sentință emisă de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 20 aprilie 2017, și menținută ulterior de instanțele ierarhic superioare, Veaceslav Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălarea banilor. Prin aceeași sentință s-a dispus „încasarea din contul lui Platon Veaceslav în folosul părții civile BC „Banca de Economii” SA, (…) mijloace financiare în valoarea prejudiciului cauzat prin infracțiune în sumă de 869,22 milioane de lei”, fiind aplicat sechestru pe un șir de bunuri și cote-părți din mai multe firme care ar fi fost controlate de Platon prin persoane interpuse.

Spre deosebire de dosarele lui Rusu și Filat, în cazul lui Platon valorificarea bunurilor sechestrate a avut loc mai rapid, datorită vânzării pachetelor de acțiuni pe care Platon le-ar fi deținut, prin interpuși, la două dintre cele mai mari bănci din R. Moldova: „Moldova Agroindbank” și „Moldindconbank”.



Astfel, pe 2 octombrie 2018, Agenția Proprietății Publice, în numele Guvernului, a vândut 41,09% din capitalul social al „Moldova Agroindbank” pentru suma de 451,53 milioane lei, iar pe 18 martie 2019 a vândut 63,89% din capitalul social al „Moldindconbank” în schimbul sumei de 764,04 milioane lei. Adunați, banii obținuți în urma vânzării acțiunilor de la cele două bănci se ridică la 1,21 miliarde de lei. Din această sumă 869 de milioane au fost transferate către BEM, iar restul sunt păstrați pe un cont special de depozit.



Executorul judecătoresc Roman Talmaci, care s-a ocupat de acest caz, ne-a confirmat că „suma pretinsă pe sentință este recuperată integral”, dar nu ne-a oferit mai multe detalii, motivând că „informația este confidențială”. Talmaci a mai precizat că în privința actelor executorului judecătoresc au fost depuse mai multe contestații din partea avocaților lui Platon, contestații care urmează a fi examinate în instanțele de judecată.

Deși întregul prejudiciu din dosarul Platon a fost recuperat, pe mai multe bunuri și companii pe care procurorii i le atribuiau acestuia continuă să fie aplicate sechestre. Unele dintre aceste bunuri sunt puse și în gaj pentru diverse credite, majoritatea contractate de la „Moldindconbank”, iar cele mai multe companii care dețineau aceste bunuri au intrat, în ultimele luni, în procedură de insolvabilitate.

Recursul lui Platon și dosarul penal care ar putea răsturna situația
Hotărârea CSJ din 14 noiembrie 2018, prin care lui Platon i-a fost păstrată pedeapsa stabilită de instanțele inferioare, inclusiv de confiscare a averii, a fost atacată cu recurs în anulare de către avocații acestuia. O ședință pe acest caz a fost stabilită la CSJ pentru data de 19 martie curent. În cazul în care judecătorii care vor examina recursul în anulare vor modifica sentința lui Platon sau vor decide să trimită dosarul la rejudecare, iar ulterior magistrații vor stabili o pedeapsă mai blândă sau îl vor achita pe Platon, atunci Guvernul ar putea fi obligat să plătească despăgubiri de sute de milioane de lei.

Totodată, cu două săptămâni în urmă, Procuratura Generală a confirmat că a inițiat dosare penale în care mai mulți procurori și factori de decizie din cadrul Procuraturii Anticorupție sunt bănuiți de amestec în înfăptuirea urmăririi penale la investigarea fraudei bancare. Potrivit lui Ion Crețu, unul dintre avocații lui Platon, printre procurorii vizați în aceste dosare se numără Adriana Bețișor și Andrei Baeşu, cel care a instrumentat dosarul în care a fost condamnat Veaceslav Platon. Potrivit lui Crețu, dosarul a fost pornit după ce avocații lui Platon au depus plângeri la Procuratura Generală în privința celor doi procurori.

Dosare fără finalitate



Dosarul Șor
Deputatul Ilan Șor, fost președinte al Consiliului de Administrație al BEM și principalul figurant din rapoartele Kroll, a fost condamnat de prima instanță la 7 ani și șase luni de închisoare, dar lăsat în libertate până la pronunțarea instanței de apel. După aproape trei ani și zeci de ședințe amânate, dosarul încă se află la Curtea de Apel Cahul, fără a fi pronunțată o sentință. Între timp, Ilan Șor, care figurează și-ntr-un alt dosar legat de fraudele de la BEM, a reușit să vândă unele dintre afacerile sale, inclusiv cele din domeniul magazinelor duty-free, și a părăsit R. Moldova, fiind anunțat în căutare internațională. Bani încasați din dosarele lui Șor – ZERO lei.

Dosarul Lucinschi



În aprilie 2018, fostul deputat Chiril Lucinschi a fost condamnat de prima instanță la 5 ani și jumătate de închisoare după ce ar fi primit bani de la firme afiliate lui Ilan Șor, bani care, se spune în sentință, proveneau de la BEM şi Banca Socială. Pedeapsa însă urmează a fi aplicată din momentul rămânerii definitive a sentinței, adică după decizia CA Chișinău, care încă nu s-a pronunțat.

Prin aceeași sentință a judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) a fost dispusă confiscarea specială „din mijloacele financiare și bunurile inculpatului contravaloarea obiectului infracțiunii de spălare a banilor în sumă de 440 100 dolari SUA și 278 242 euro”, fiind aplicat sechestru pe mai multe bunuri. Bani încasați din acest dosar – ZERO lei.

Dosarul Gacikevici

Dosarul „grupului Gacikevici”, în care figurează fostul președinte al BEM Grigore Gacikevici și alți foști decidenți de la BEM, se află pe rolul Judecătoriei Chișinău, ultima ședință având loc pe 24 ianuarie curent. Potrivit procurorilor, paguba provocată de grupul Gacikevici Băncii de Economii se ridică la 1,03 miliarde de lei. Bani încasați din acest dosar – ZERO lei.



Dosarul Plahotniuc
Fostul deputat și președinte al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, care a părăsit R. Moldova imediat ce partidul său a pierdut puterea, are calitate de învinuit, pe cauze penale din gestiunea Procuraturii Anticorupție, în săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor în proporții deosebit de mari.

Potrivit procurorilor, pe parcursul anilor 2013 – 2015, acesta a creat o schemă infracțională cu scopul de a transfera, dobândi, deține și utiliza bunuri despre care știa că sunt venituri ilicite. Plahotniuc ar fi înființat, prin intermediul unor persoane interpuse, mai multe companii prin care a organizat circulația a circa 18 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Materialele cauzei ar demonstra că Plahotniuc știa că aceste sume constituie mijloace financiare ilicite obținute din creditele bancare neperformante acordate de către BEM, Banca Socială și Unibank.



În octombrie 2019, Procuratura Anticorupție anunța că a aplicat sechestru pe bunuri și conturi bancare, care i-ar aparține lui Plahotniuc, în valoare de 55,4 milioane de lei. Printre bunurile puse sub sechestru se regăsesc hotelul Nobil și sediul televiziunilor lui Plahotniuc din str. Ghioceilor. Ambele imobile se află în proprietatea firmei „Finpar Invest”, afiliată lui Plahotniuc. Anterior însă „Finpar Invest” a reușit să înstrăineze mai multe proprietăți în valoare de peste jumătate de miliard de lei, printre care și clădirea Global Business Centre din Chișinău. Pe 28 octombrie 2019, Plahotniuc a fost anunțat în căutare internațională și interstatală. Cauzele se află abia la faza de urmărire penală, nefiind trimise încă în judecată. Bani încasați – ZERO lei.



Sursa: www.zdg.md

0 
| încă
înapoi »
News Time Romania - Stiri Romania