Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

08.10.2020:  AUTORITĂȚILE MOLDOVEI ÎNCALCĂ CONSTITUȚIA
Коронавирус в Молдове: ситуация на вечер 5 октября – Aif.md

CORONAVIRUSUL ÎN MOLDOVA ESTE DE NESTÂRPIT, LA FEL CA ȘI „CUMETRISMUL ȘI NĂNĂȘISMUL”?

Articolul 36. Dreptul la sănătate

(1) Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat.
(2) Nivelul minim de asigurare medicală din partea statului este gratuit.
(3) Structura sistemului național de sănătate publică și mijloacele destinate pentru ocrotirea sănătății fizice și psihice a persoanei este stabilită în conformitate cu legea organică.

De ce am apelat anume la această comparație? Pur și simplu pentru că, în situația dată, uriașa, dar, totuși, particulara problemă a coronavirusului este una din consecințele – și una foarte evidentă – a „tumorii canceroase” a guvernării de astăzi. Cumetrismul și nănășismul, atât cel de rudenie, cât și cel politic, a afectat cu metastazele sale toate structurile actualei guvernări. Ca rezultat, principala preocupare a acestei guvernări a devenit nu prevenirea și soluționarea problemelor sociale, ci conservarea sa în structurile puterii.

În materialul pe care vi-l propunem, vom aborda tema acțiunilor întreprinse de guvernare în ceea ce privește combaterea pandemiei, care, în ultimă instanță, au condus la impotența sistemului statal.

Vom sublinia chiar de la bun început că autorul materialului propus nu este un virusolog profesionist, nici epidemiolog, însă obișnuiește să aibă grijă de igiena personală, inclusiv spălării regulate a mâinilor, știe cum se poartă corect masca și, la necesitate, respectă „distanța socială”, de asemenea și toate celelalte măsuri, recomandate de Comisia Națională Extraordinară pentru Sănătate Publică. Și asta în pofida faptului că competența respectivei comisii trezește îndoieli considerabile, deoarece mulți funcționari din componența ei nu au nimic comun cu domeniul virusologiei și nici cu cel al epidemiologiei.

Concepând acest material, autorii lui, în mod logic, și-au pus câteva întrebări, în opinia lor, importante. Printre ele, următoarele: în ultimii 10-11 ani, ce obiective au promovat autoritățile noastre în domeniul sănătății publice, ce priorități au fost alese pentru dezvoltarea respectivului sector, au fost sau nu formulate planuri de acțiuni pentru „perioade periculoase” și stări de urgență, cum a acționat guvernarea în condițiile declanșării situației, care sunt variantele următoarelor situații care ne așteaptă în viitor?

Unde să găsim răspunsurile la aceste întrebări? Cu regret, societatea moldovenească nu vede din partea guvernării nici un fel de analiză a stării de lucruri. În schimb, vede o discordanță în aprecieri, propuneri și comportare personală a diferiților reprezentanți ai puterii – a președintelui țării, a Parlamentului, a clerului și a „vorbitorilor de pe sticlă”, ceea ce trezește o neîncredere în statistica pandemiei care ne este prezentată, în conspirologia privind aprecierea datelor statistice. O careva retrospectivă poate fi făcută în baza statisticii oficiale (www.statbank.statistica.md), însă ea e fragmentară și insuficientă, precum și a rapoartelor prezentate de diferite organizații. Cugetați și dumneavoastră asupra faptului la ce eram orientați și pentru ce eram pregătiți.

În anul 2008, morbiditatea în Moldova alcătuia 2445,5 mii de cazuri, iar în anul 2017 (în statistica oficială, date mai târzii nu există) a alcătuit 2941,4 mii de cazuri – adică, plus jumătate de milion, iar numărul paturilor de spital s-a redus în acești ani cu 2400; la 10 mii de populație reducerea numărului de paturi a alcătuit 15%. Chiar dacă e să presupunem că, în schimb, a crescut eficiența tratamentului (reducerea perioadei de aflare a bolnavului la spital), totuna tendințele au direcții diferite.

Se cunoaște că coronavirusul afectează plămânii (organele respiratorii). Vom fi de acord cu faptul că acest lucru nu putea fi prevăzut. Dar tendinței generale ar fi fost cazul să i se acorde atenție. Iar respectiva tendință e următoarea: în anul 2008, morbiditatea organelor respiratorii a alcătuit 397,4 mii de cazuri, iar în 2017 – de acum 587,6 mii; la 10 mii de populație, de la 89 de cazuri morbiditatea a crescut până la 146 de cazuri. Pe lângă asta, în perioada anilor indicați, morbiditatea cu acest diagnostic pentru întâia oară a crescut de la 316 mii până la 518 mii de cazuri. În această situație, în secțiile de terapie (în ceea ce privește secțiile în care să se trateze respectivele diagnoze, nu am găsit nici un fel de date), pentru 10 mii de populație au fost adăugate doar 0,5 paturi, iar numărul specialiștilor ftiziologi a rămas același. Vorbind despre tuberculoză, trebuie să spunem că numărul de paturi specializate a fost redus de 2 ori, pe când morbiditatea a scăzut doar cu o treime. Iar morbiditatea de gripă și infecții acute ale căilor respiratorii în general a crescut mai mult de 2 ori: de la 145 mii de cazuri în anul 2008 până la 296 mii de cazuri în anul 2017. Totodată, în respectiva perioadă numărul de paturi în secțiile de boli infecțioase de la aproape 1,5 mii a fost redus până la 944.

Iată în ce mod au pregătit autoritățile țara și oamenii către lupta pentru sănătatea societății. În acest context, nu mai are rost să vorbim despre cota PIB-ului direcționată spre ocrotirea sănătății publice, care în acești 10 ani a avut tendința de scădere; la fel și despre finanțarea cu scop special și prioritar a acestui domeniu din banii noștri, vărsați în bugetul Companiei Naționale de asigurare în medicină.

Lărgind fără nici o măsură, în scopuri electorale, contingentul celor asigurați în mod privilegiat, precum și lista serviciilor compensate, nici o guvernare din cele care au schimbat una pe alta în ultimii 10 ani nu și-a făcut nici o grijă pentru acoperirea financiară a acestor acțiuni. Deci, reiese că, cheltuind în medie ceva mai mult de 1600 de lei pentru fiecare bolnav, dar adunând aproape câte 5000 de lei de la fiecare poliță de asigurare de valoare reală, guvernarea n-a asigurat societății moldovenești nici o creștere a calității sănătății publice naționale, nici o înzestrare tehnică modernă a instituțiilor medicale, nici o pregătire a măsurilor de profilaxie a bolilor, nici completarea sistemului de sănătate cu cadrele necesare.

Asta în ceea ce privește unele aspecte generale ale „dezvoltării” de către actualele autorități a sectoarelor sănătății publice cu o careva specializare în combaterea bolilor infecțioase, care, de fapt, și prezintă pericol prin posibilitatea izbucnirii unor epidemii și pandemii.

Concluzia ce poate fi trasă e că autoritățile au neglijat probabilitatea unor asemenea provocări și riscuri, mai mult decât atât, au micșorat gradul de pregătire pentru acestea. Și asta nu depinde nici de coronavirus, nici de un careva alt pericol epidemiologic.

Acum să vorbim puțin despre situația curentă și gradul de administrare a acesteia de către actuala guvernare. Ca dată de referință, să luăm 30 septembrie a acestui an. Nu vom repeta toată statistica publicată, ci vom prezenta o anumită informație. Din 209 țări, incluse în informația prezentată de OMS, la capitolul mortalitatea celor infectați Moldova se plasează pe locul 79 (2,5%). O situație mai rea decât la noi e în Italia (11,4%), Marea Britanie (10,3%) și alte țări chiar și în mult lăudata Suedie indicele e de 6,3%. În regiunea noastră, în Bulgaria și România situația e mai proastă – 3,97%ș i 3,75%, respectiv, iar în Ucraina și Federația Rusă mai bună decât în Moldova – respectiv, 1,97% и 1,77%. Cu acești indici, guvernarea noastră deseori se mândrește, uitând că în exemplele prezentate contingentul de risc sporit – al persoanelor cu vârsta de 65+ – e mult mai mare, și el este concentrat mai ales în instituțiile sociale specializate, cum ar fi azilurile pentru bătrâni, fapt ce contribuie la răspândirea formelor de evoluție gravă a bolii.

Vom prezenta câteva grafice care nu pot să nu trezească îngrijorarea, însă acestea, probabil, sunt ignorate de autorități.

Нет описания.

După cum vedem, pe parcursul pandemiei, diferența dintre „s-au îmbolnăvit” și „s-au însănătoșit” crește, ceea ce înseamnă că solicitarea sectorului spitalicesc se mărește. Și, oricât de mulți pacienți cu simptome slabe de coronavirus ar trimite medicii să se trateze acasă, practic, este evidentă epuizarea fondului de paturi spitalicești.

Нет описания.

Iar aceste grafice sunt și mai semnificative. Și, deși curbele „În lume” și „În RM” sunt prezentate în proporții diferite, caracterul lor este semnificativ după 15 august. Și în întreaga lume, și în Moldova cresc și noile infectări, și numărul total de cazuri, iar viteza acestei creșteri, după cum indică graficele, „e foarte diferită”.

Și dacă-i așa, cu ce să ne mândrim și cu ce să ne mângâiem inimile? Nu avem cu ce…

În baza faptelor nu inventate de noi, vedem că autoritățile noastre se lasă „duse de val”, nu dirijează nimic din ceea ce se întâmplă la noi, iar în măsurile ce le întreprind amintesc „lebăda, racul și știuca”. Așa-numitul președinte o face pe „tatăl națiunii”, permițându-și prea multe și sie personal, și la toți ai săi; Guvernul și, principalul, Ministerul Sănătății sunt într-o stare de totală dezorientare, într-un mod destul de neputincios ba deschizând-închizând, ba permițând-interzicând ceva. În surdina pandemiei, autoritățile ba reduc serviciile planice în spitalele publice, redirecționând și pacienții de alte profiluri, și fluxul de bani de la CNAM în clinici și laboratoare private. Probabil, pentru administrarea acestui proces, în mod special a fost „mobilizat” la conducerea CNAM un nou conducător – pe V. Buliga, „om cu experiență în această privință”.

Testarea oamenilor nu este asigurată cu nici un fel de subvenții, iar costul unui test ajunge până la 800 de lei. Protocoale de tratament stabile, bine chibzuite n-au fost elaborate, inclusiv compensarea apariției unor fenomene secundare, de exemplu, la articulații.

Mijloacele de protecție sunt deficitare atât pentru oameni, cât și pentru personalul medical, prețurile la măști deseori se ridică, vorbind la figurat, la prețul măștilor venețiene. Ordinea utilizării mijloacelor de protecție folosite de asemenea nu a elaborat-o nimeni sau a uitat să controleze respectivul proces.

Cât ar fi de bine ca cei de la putere să citească „Revizorul” lui N.V. Gogol sau, cel, puțin, scenele și spusele lui Zemleanika – tutorele instituțiilor de binefacere în orașul județean. Nu vom aduce citate, dar, credeți-ne, seamănă foarte mult cu modul de administrare a pandemiei de către autoritățile noastre.

Pe când ei își asumă sie careva merite și, cu aceste merite nemeritate, se avântă spre fotoliul de președinte de țară. Mare năpastă pe capul nostru!


Secția de analiză a CC al PCRM
08 octombrie, 2020


0 
| încă
înapoi »
News Time Romania - Stiri Romania