Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

25.03.2009:  Anatolie Gorodenco: Vom ridica agricultura la nivelul celei europene
— Dle Gorodenco, de ce aţi acceptat să candidaţi pentru funcţia de deputat în Parlament pe listele Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM)?
— Eu activez cu echipa actualei guvernări din anul 2005, cînd am fost numit ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare. Perioada în care s-a aflat PCRM-ul la conducere este una de restructurare şi reformare, în special în sectorul agroalimentar. Dacă e să facem o retrospectivă a dezvoltării sectorului în perioada de referinţă, putem menţiona un şir de reuşite, cu efecte de durată ca: majorări de subvenţii, sporirea productivităţii agrare, crearea noilor staţiuni tehnologice de maşini, utilizarea mai raţională a terenurilor agricole, relansarea în activitate a zeci de ferme de producere a cărnii şi multe altele.
Aceste reuşite, practic, au fost efectuate “pe loc gol”, deoarece ştim cu toţii care era situaţia în anul 2001 — reforme nechibzuite, deficienţe administrative şi instituţionale, cadru financiar demolat, într-un cuvînt: haos, instabilitate, probleme...
Baza este pusă, nouă nu ne rămîne decît să edificăm mai departe ceea ce avem. De aceea şi am acceptat să candidez la funcţia de deputat în Parlament, fiindcă vreau să continuăm ceea ce am reuşit noi să creăm pînă în prezent.

— Cum a fost schimbată starea de lucruri în sectorul agrar în perioada în care s-a aflat PCRM la conducere?
— Pentru a avea o imagine mai clară a ceea ce s-a întîmplat în sectorul agrar în această perioadă, voi enumera cîteva cifre, care vor vorbi de la sine despre rezultatele obţinute. În primul rînd, menţionez majorarea esenţială a suportului acordat din partea statului sub formă de subvenţii pentru susţinerea producătorilor agricoli.
Astfel, dacă în 2001 pentru fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli erau alocaţi 11 mln lei, atunci în 2008 această sumă a fost majorată pînă la 650 mln lei. În ultimii ani, aceste subvenţii sînt acordate preponderent pentru stimularea investiţiilor în sectorul agroalimentar.
Se acordă o mare susţinere extinderii suprafeţelor pomicole şi înfiinţării plantaţiilor intensive şi superintensive, care ar permite o productivitate a fructelor de 30 — 45 de tone la hectar, faţă media obţinută în prezent pe ţară de circa 5 t/ha.

De asemenea, anual sînt în creştere suprafeţele pe care se cultivă produse ecologice. În anul curent, deja vom avea şi primele secţii specializate, în magazinele din ţară unde vor fi comercializate produse agricole ecologice fabricate în Moldova. O altă prioritate, este extinderea suprafeţelor irigate. Potrivit Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a Complexului Agroindustrial al Republicii Moldova (2008-2015), în condiţiile unei vulnerabilităţi sporite a ţării faţă de factorii climaterici, în special faţă de secete, suprafeţele irigate trebuie să se majoreze la 180 mii de ha în următorii patru ani, la peste 200 de mii ha pînă în anul 2015 şi 500 — 600 mii ha irigate — în anul 2020.

În contextul modernizării tehnologice şi tehnice a agriculturii, s-a reuşit crearea a peste 210 staţiuni tehnologice de maşini, dotate cu tehnică modernă de randament maxim şi productivitate ridicată.
Astfel, la procurarea tehnicii, statul acordă un suport de 15 — 30% din valoarea acesteia. Aici trebuie să menţionăm şi proiectul 2KR — un acord între Guvernului Japoniei şi cel al Republicii Moldova, ce oferă posibilitatea de a procura combine, tractoare, sisteme de irigare etc., în leasing cu un termen de achitare de trei ani: în primul an — 50% şi în următorii doi ani cîte 25% din costul total al tehnicii.
Totodată, în ultimii ani în sectorul rural a fost creată o reţea de întreprinderi de prelucrare, conservare şi păstrare a fructelor în stare proaspătă. În acest context, numai în anul 2008 noi am deschis circa 32 de întreprinderi de prelucrare a fructelor.

Suportul statului acordat întreprinderilor de prelucrare şi procesare, pînă în prezent, a constituit circa 20% din costul utilajului procurat, urmînd ca din anul 2009, acesta să sporească la 40 la sută din valoarea totală.
De asemenea, se lucrează asupra creării în mediul rural a unei reţele de abatoare pentru sacrificarea animalelor, lucru care ne va permite să exportăm producţia autohtonă şi în Uniunea Europeană. În prezent avem 12 abatoare moderne, cu destinaţie de export a cărnii, în corespundere cu normele şi standardele europene. În primul trimestru al anului curent urmează a mai fi deschise încă trei abatoare performante.
În sectorul zootehnic, s-a reuşit relansarea în activitate a 32 ferme de producere a cărnii de pasăre şi ouălor, a peste 26 unităţi de producere a cărnii de porcină, crearea primelor 13 întreprinderi moderne pentru producerea laptelui în condiţii industriale, înfiinţarea a 8 centre pentru asigurarea agenţilor economici cu material de prăsilă, precum şi a peste 900 oficii locale pentru prestarea serviciilor zooveterinare etc.

Un suport în activitatea Ministerului Agriculturii în ceea ce priveşte diversificarea pieţelor externe, l-a constituit beneficierea, începînd cu anul 2008, de Preferinţele Comerciale Autonome, a căror contingente tarifare pentru exportul de vinuri şi de zahăr alb, au fost valorificate integral, permiţînd majorarea ponderii exporturilor cu produse agroalimentare pe piaţa UE.

Menţionez că paralel procesului de racordare la practicile şi normele Comunităţii Europene, una din priorităţile centrale a constituit-o optimizarea şi armonizarea legislaţiei din sector — la exigenţele europene, reutilarea laboratoarelor de testare, atît de origine animală cît şi vegetală, reorganizarea instituţiilor ştiinţifice de producere a seminţelor, de elaborare a noilor soiuri de plante, de hibrizi rezistenţi la condiţiile climaterice etc.

De asemenea, producătorii agricoli au beneficiat de returnarea taxei pentru valoare adăugată la pesticide şi fertilizanţi, la realizarea produselor agroalimentare pe teritoriul ţării.
Totodată, menţionez că, la baza tuturor activităţilor a stat consolidarea terenurilor agricole, ce a permis majorarea ariilor consolidate: de la 46% în anul 2001 — la circa 70% din suprafaţa supusă consolidării, sau peste 1 mln ha din total, inclusiv peste 10% — în baza cooperativelor agricole de producere.

— Dacă veţi obţine mandatul de deputat cu ce propuneri, proiecte veţi merge în Parlament?
— În Parlament merg cu continuarea politicilor şi reformelor iniţiate în agricultură pe parcursul ultimilor ani, precum şi cu proiecte noi, menite să dezvolte în complex sectorul agrar şi să-l alinieze la practicile şi exigenţele internaţionale ca: sprijinirea şi promovarea consolidării terenurilor agricole, perfecţionarea şi eficientizarea sistemului de subvenţionare în agricultură; continuarea implementării iniţiativei prezidenţiale de creare a staţiunilor tehnologice de maşini; stimularea creării şi dezvoltării obiectelor infrastructurii de piaţă în sector — generatoare de locuri noi de muncă; asigurarea şi promovarea în continuare a procesului de implementare a sistemelor moderne de management al calităţii; restabilirea şi dezvoltarea sistemelor de protecţie integrată a plantelor, prin extinderea suprafeţelor irigate şi a celor protejate de grindină; stimularea activităţilor ştiinţifico-inovaţionale, în scopul creării soiurilor de plante şi rase de animale înalt productive şi rezistente la factorii de mediu nefavorabili etc.

Totodată, trebuie să specificăm că dacă acest lucru de edificare şi consolidare a complexului agroindustrial pe care l-am făcut noi, era să fie început cel puţin din anul 1995, dacă pensiile, salariile erau majorate cît de puţin, dar an de an, în funcţie de posibilităţile bugetare şi de anul economic, atunci noi în prezent era să avem o situaţie mult mai bună. De aceea, noi trebuie să continuăm cele începute, să fim o echipă. Accentuez că perioada care vine este una destul de dificilă, în condiţiile crizei economice mondiale. Dacă sistemul bancar din ţară este mai puţin afectat de criză, atunci cel real va simţi efectele directe ale acesteia.

În acest context, subliniez că Platforma electorală propusă de PCRM este şi un plan-anticriză, care prevede investiţii la nivel de infrastructura socială, renovarea drumurilor, gazificare şi aprovizionarea cu apă a ţării etc. Toate acestea vor conduce la atragerea investiţiilor, sporirea atractivităţii zonelor rurale şi, în consecinţă, la crearea locurilor noi de muncă.

— Credeţi în victoria PCRM la alegerile din 5 aprilie?
— Nici nu mă îndoiesc că PCRM va obţine majoritatea voturilor în alegerile din 5 aprilie.
Echipa propusă de PCRM reprezintă o simbioză a profesionalismului şi perseverenţei, competenţei şi vocaţiei, experienţei de viaţă şi a viziunilor de perspectivă, fiind condusă de unul dintre cei mai puternici, carismatici şi proeminenţi lideri ai vieţii politice moldave, Vladimir Voronin. Un loc special îi revine lui Marian Lupu, remarcat prin profesionalism, abilitate şi competenţă profundă în acţiuni; Zinaida Greceanîi — care a reuşit să asigure Moldovei o stabilitate şi creştere economică; Igor Dodon, care la doar 33 de ani, dispune de capacităţi analitice complexe şi de o viziune anticipată în ceea ce priveşte evoluţia economiei naţionale.
Totodată, echipa propusă de PCRM se fundamentează pe o mulţime de cadre tinere, îndrăzneţe, perseverente şi energice, cărora nu le e frică să meargă la un risc chibzuit şi calculat.
Este o echipă care merită să cîştige alegerile ce urmează, avînd abilităţi profesionale, experienţe şi reuşite ce le vor ajuta să acţioneze, în ansamblu, pentru dezvoltarea şi prosperarea acestui spaţiu.

Comunist



0 
| încă
înapoi »
News Time Romania - Stiri Romania