Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

27.03.2009:  Vladimir Voronin: Ne indreptam si ne-am indreptat acolo unde este interesul Moldovei
Interviu acordat de Vladimir Voronin postului de televiziune “N24” (Romania)

I.: Domnle Presedinte, din discutiile pe care le-am avut aici, am inteles ca Dumneavoastra aveti niste politici care nu prea se numesc comuniste. Adica, programul Dumneavoastra de Guvernare nu este chiar comunist. Nu cumva inselati doctrina si ideologia? Eu stiu cum este in Romania – fostii comunisti aveau niste masuri de stinga – protectie sociala clara in detrimentul unor investitii, unor facilitati fiscale. Or, aici, din cite m-am interesat, vad niste masuri cam de dreapta – incurajarea unor investitori straini, etc.

R.: Din 2001 tot aud aceasta intrebare de la jurnalisti, politologi, alti specialisti – cine sinteti voi, comunistii din Moldova?! Noi, cei din Partidul Comunistilor din Republica Moldova, intotdeauna am apreciat realitatile vietii asa cum sint ele, fara dogmatisme. Am fost capabili sa depasim acest lucru inca in 1992-1993, imediat dupa destramarea Uniunii Sovietice si disparitia Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Ne-am pus, atunci, pe ginduri foarte serios: din ce cauza asa partid, asa forta, a disparut, fiind asa de monolit, asa de puternic. Si, analizind toate etapele de dezvoltare a Partidului Comunist al fostei Uniuni Sovietice, membrii caruia multi dintre noi au fost, am hotarit sa modificam foarte serios si categoric doctrina comunista, adaptind-o la realitatile noastre. Deci, sintem oameni realisti, oameni care analizam situatia la concret - cum ea este astazi. Principalul, insa, este faptul ca la baza doctrinei actualului nostru partid este nu socialismul, si nu comunismul, ci constructia unui stat social. Vreau sa mentionez insa ca noi nu tindem spre a generaliza la nivel mondial practica noastra, pe care am acumulat-o pe parcursul acestor ani, de cind am format noul partid comnist.

I.: Unde va indreptati? In Est este CSI-ul, in Vest – Uniunea Europeana_ Aveti interse si intr-o parte, si in alta. Aveti schimburi comeriale si cu unii, si cu altii, investitori si de a colo, si de acolo...

R.: Ne indreptam si ne-am indreptat acolo unde este interesul Moldovei. Reiesind din aceasta, noi am reusit astazi sa fim unii din cei mai activi membri ai CSI. Nu in zadar noi, in acest an, detinem presedintia in toate institutiile la cele mai inalte niveluri din cadrul CSI. Totodata, noi am declarat, imediat cind am venit la guvernare in 2001, ca strategia de baza de dezvoltare a Republicii Moldova este integrarea europeana. Si am parcurs deja o cale destul de buna in aceasta directie. Mai mult ca atit, noi si cu NATO colaboram intr-un mod specific, conducindu-ne de considerentul ca Republica Moldova, conform Constitutiei, este stat neutru. Cu NATO conclucram foarte bine in domeniile umanitare, ceea ce este foarte interesant.

I.: Apropo de neutralitate, inscrisa in Constitutia Republicii Moldova. Imi aduc aminte ca celebrul memorandum “Kozak” prevedea trupe militare pe teritoriul Republicii Moldova. Si acesta a fost unul din principalele motive din care ati refuzat semnarea acelui memorandum. Am inteles ca v-a cam costat acest refuz...

R: In momentul decisiv, a aparut o pagina suplimentara in proiectul memorandumului care stipula tocmai aceasta - ca in Tiraspol trebuie sa fie instituita o baza militara rusa cu un efectiv de nu mai putin de 2 mii de ofiteri si soldati pe un termen de nu mai putin de 20 de ani. Si de aceea am avut acele probleme foarte serioase cu Federatia Rusa. Si ne era foarte greu sa contrapunem ceva atunci, pentru ca din tot exportul pe care il efectua Republica Moldova in 2003, 84% reveneau Federatiei Ruse si tarilor CSI.

I.: Sa vorbim si despre Transnistria_ Va simtiti Presedintele tuturor cetatenilor Republicii Moldova? Ii reprezentanti pe toti?

R.: Da. Moldova este o tara care este recunoscuta de peste 160 de tari ale lumii. Este membru al ONU, al APCE, OSCE - mai multe institutii europene si internationale. Si ea este recunoscuta in hotarele Moldovei de la 1 ianuarie 1991, si nu dupa declaratiile separatistilor. Mai mult ca atit, in diferite probleme care tin de viata de zi cu zi a fiecarui cetatean, care locuieste pe acest teritoriu ocupat de separatisti, populatia de acolo se foloseste de toata asistenta si de toata sustinerea autoritatilor moldovenesti. Astazi, avem eliberate peste 340 de mii de pasapoarte locuitorilor din stinga Nistrului – exact de asa fel pe care il detin si eu. Avem peste 10 mii de tineri din Transnistria care-si fac studiile la Chisinau din sursele bugetului de stat al Republicii Moldova. Intr-un cuvint, acordam asistenta deosebita populatiei din regiunea transnistreana. Noi nu separam cetatenii tarii noastre in cei care traiesc in zona separatista si cei care locuiesc in partea aceasta a Nistrului.

I.: Inteleg ca cei de acolo nu o duc foarte bine economic_ Cum ii ajutati, pentru ca ei sint in egala masura cetateni ai acestei republici?

R.: Pina in 2001, in Republica Moldova, in organelle oficiale, in institutiile de stat nu a fost inregistrata nicio institutie, niciun agent economic din regiunea ransnistreana. La 1 ianuarie anul 2009, la Camera de Comerti si Industrie din Republica Moldova avem inregistrati 505 agenti economici, in calitate de agenti economici ai Republicii Moldova. Ei efectueaza toate operatiunile de comert – de import-export – cu documentele legale ale organelor oficiale ale Republicii Moldova. Aceasta este o solutie si un pas din partea noastra foarte serios si responsabil pentru ca, in primul rind, sa-i atragem pe ei in spatiul economic unic al tarii noastre. Ar fi o tradare fata de cetatenii nostri care locuiesc in Transnistria daca nu i-am sustine. De asemenea, avem propuse opt programe umanitare. Unul din ele deja s-a pornit foarte bine – cel din domeniul medicinii. Anul trecut i-am ajutat sa restabileasca 2 statii de transfuzie a singelui – una in Tiraspol si una – in Ribnita. Anul acesta, finantam reconstructia si reamenajarea tuturor maternitatilor din Transnistria. Si multe alte proiecte in realizarea carora sintem disponibili sa le actordam asistenta si ajutor. Spre regretul nostru, nu intotdeauna ne reuseste acest lucru, pentru ca autoritatile separatiste se tem de aceste ajutoare, se tem de influienta noastra.

I.: Ati pomenit de integrare in UE. Stiu ca aveti niste facilitati fiscale la comertul asimetric cu UE. Banuiesc ca cine a negociet acest regim, a primit o prima la salariu?

R.: Intr-adevar, comertul asimetric cu UE pe care l-am obtinut acum doi ani faciliteaza foarte bine exporturile marfurilor din Moldova. Mai mult ca atit, el ne-a creat noua si niste conditii politice puternice foarte favorabile. Pina atunci tot exportul nostru se efectua in CSI si in Federatia Rusa. Insa dupa ce s-a introdus regimul asimetric cu UE, in doi ani de zile am diversificat pietele de desfacere a productiei moldovenesti. La 1 ianuarie 2009, 51% din tot volumul de export ii revine tarilor Uniunii Europene, 36% - CSI si Federatiei Ruse, iar celelalte procente - in tarile Asiei si in alte tari a lumii.

I.: Stiu ca intra in tara circa 1 miliard si jumatate de dolari de la remitenti. Dar, totodata, se duc multi bani pe importuri. V-ati impus in programul de guvernare ca importurile sa fie inlocuite de productie la intern?

R.: Cu securitatea alimentara probleme nu avem. Sint probleme cu cea energetica, este vorba de dependenta de sursele energerice externe. Insa aceasta nu va afecta populatia. Avem un program vast de gazificare a Moldovei, astazi deja fiind gazificate 80% din toate localitatile tarii. Referitor la energia electrica, noi, fara Transnistria, producem 22 de procente din toata cantitatea necesara pentru consum. In prezent, noi procuram energie electrica de la Centrala Electrica de la Cuciurgan, ceea ce ne ofera posibilitatea de a ne asigura la un nivel de 100% cantitatile necesare. Mai mult decit atit, am inceput exportul unei cantitati destul de serioase de energie electrica in Romania, iar in viitorul apropiat vom exporta si in Bulgaria. In afara de aceasta, construim la hotarul cu Romania, chiar pe malul Prutului, la Ungheni, o statie termocentrala pe carbune. Dorim sa diversificam sursele de energie. Este o investitie de vreo 600 milioane de euro.

I.: La noi, in Romania, s-a deschis sezonul grevelor. Ma intreb de ce aici nu sint greve, de ce nu cer „Jos Guvernul!”, „Jos Presedintele!”? Este un nivel suficient de trai ca lumea sa nu iasa in strada?

R.: Opozitia la noi se invioreaza numai in campaniile electorale. In alte conditii opozitia nu lucreaza si comite o greseala extraordinara prin aceasta. Or, in acest fel ei nu sint pregatiti in mod sistematic pentru alegerile ordinare urmatoare. De fapt este si clar – ei nu au facut nimic si nici nu pot face nimic altceva.

I.: ...N-au avut ocazia sa faca. Daca stati la putere din 2001...

R.: Nu, noi avem exemple cind multe personalitati, chiar si fractiuni intregi din opozitie au lucrat toti anii acestia cu noi impreuna.

I.: Si nu sint acuzati acum ca sint tradatori?

R.: Sint acuzati, dar de cine? Tot de opozantii acestia care au stat in fotolii toti acesti ani si n-au facut nimic pentru binele tarii, iar acum iarasi cersesc mandatul de deputat de la alegatori. Insa sint unii reprezentanti ai opozitiei care fac lucruri bune pentru tara. Da, noi avem cu ei divergente ideologice, avem divergente de concept, avem divergente in ce priveste masurile care trebuie implementate. Dar ei inteleg ca avem una si aceeasi tara, unul si acelasi popor, unele si aceleasi interese. Si daca aceste interese nu ne unesc pe noi, atunci aceasta nu se numeste opozitie constructiva. Ci acestia se numesc niste oameni care intimplator au nimerit in Parlament, mintind alegatorii. Inainte de alegeri acestia se invioreaza, iarasi vor patru ani de zile sa doarma in plen!

I.: Se doarme si aici?

R.: Sa vedeti cit de linistit si cit de bine dorm! Puteti sa-i vedeti in spoturile noastre electorale. Dar sa revenim la subiect. Una dintre cele mai importante probleme pe care am reusit sa o hotarim in acesti opt ani de guvernare a fost consolidarea societatii. Niciodata nimeni nimic nu va reusi, daca societatea nu este consolidata, daca nu este unita in vederea atingerii unui scop.

I.: Care este acel scop?

R.: Noi am propus drept directie strategica de dezvoltare a Moldovei integrarea europeana, si aceasta a fost acceptata de tot Parlamentul. De asa-numita opozitie ea a fost acceptata prin ridicarea minii, atit. Mai departe nicio actiune concreta din partea acestora nu a venit. Pe cind guvernarea, pe parcursul a trei ani de implementare a Planului de Actiuni UE-RM, a adoptat peste 220 de legi, conform standardelor europene. Pe marginea majoritatii acestor legi, adoptata dupa consultari cu experti europeni, opozitia n-a dorit sa voteze cu noi impreuna, a fost impotriva.

I.: Dar daca opozitia propune ceva, adoptati?

R.: Ei de fapt nu propun, practic, nimic constructiv.

I.: Dar este campanie electorala. Trebuie sa vina si ei cu un program electoral?

R.: Ei vin cu promisiuni de inlesniri, facilitati, etc, insa acestea nu sint argumentate. Chipurile, pe acestia o sa-i elibeam de TVA, acestora - le vom stinge datoriile, acestora - le vom da subventii, etc. Insa aceasta se numeste populism ieftin. Si acest populism este inteles de toata lumea. Or, fiecare propunere noi o calculam foarte serios, pornind de la posibilitatile reale ale bugetului tarii. Facilitatile, indemnizatiile, subventiile nu se acorda asa, din senin.

I.: Harta Republicii Moldova nu e rosie toata. Cum conduceti tara cind in teritoriu multe raioane sint conduse de opozitie? Si o alta intrebare: ce sanse electorale credeti ca aveti?

R.: Tara se conduce de legi. Legile se elaboreaza conform Constitutiei.

I.: Da, doar ca si banii vin de la centru catre teritoriu...

R.: Autoritatile de orice gen - si centrale, si locale - sint obligate sa execute legile statului. Pentru a monitoriza aceasta executare sint organele respective: Ministerul Administratiei Publice cu reprezentantii sai in teritoriu, Fiscul, Curtea de Contruri, alte structuri abilitate.

I.: Cel putin la noi, in teritoriu, conducatori ai administratiei publice locale care sint ai opozitiei se pling ca puterea da banii discretionar, preferential catre cei de aceeasi culoare politica...

R.: Pina a demara aceasta campanie electorala, exemple de incalcari nu au prea avut loc. Acum, insa, in cadrul campaniei electorale, ca sa provoace nemulutiri in rindurile cetatenilor si neincredere in guvernarea comunista, unii reprezentanti ai opozitiei in teritoriu intentionat nu achita salariile bugetarilor. Intentionat au stopat resursele care au fost directionate de centru in teritoriu. Astfel, 13 raioane au primit banii care erau directionati pentru a majora salariile pedagogilor din tara, insa autoritatile locale de opozitie au tinut acesti bani vreo 2-3 saptamini. Doar cind s-a facut publica toata aceasta informatie si a aflat toata societatea, toata tara, banii au fost achitati foarte repede. Asa ca gasim noi ac de cojoc si in astfel de situatii. Dar sa revenim la intrebare. Astazi, 23 de raioane, intr-adevar, sint conduse de opozitie. Dar, 52 de procente din toti primarii comunelor, satelor sint primarii alesi de pe lista partidului nostru. Si acum noi, cu primarii din jumatate de tara hotarim mai multe probleme decit cu conducerea raioanelor acolo unde nu putem gasi limba comuna cu autoritatile raionale.

I.: Apropo de ac de cojoc. Mi-am pus intrebarea, daca in Chisinau se fura masini si mi s-a spus – nu. Nu se fura de frica, ca este lenes omul sau ca legea este aspra?

R.: Legea este normala, europeana, consultata cu Comisia de la Venetia. Nu exista nici un fel de masuri mai dure decit in toata Europa. Politia lucreaza foarte eficient. Imediat se depisteaza si imediat sint trase la raspundere persoanele vinovate. Vreau sa va spun ca in 2001 in tara bintuiau peste 120 de grupari criminale, cu un efectiv in jur de 800 de persoane. Am terminat si cu racketul si cu aceste grupari.

I.: Am vrut sa va mai intreb despre coruptie. Sa inteleg ca s-a diminuat?

R.: Aici mai este mult de lucru. Noi am format Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Coruptiei, care a imbinat functiile mai multor organe din Ministerul Afacerilor Interne, procuratura, Ministerul de Finante, Curtea de Conturi, s.a. Este o isntitutie conforma standardelor europene si rezultatele activitatii acesteia sint vizibile.

I.: Putem spune ca acum in partidele democratice sint si fosti membri ai Partidului Comunist din URSS?

R.: In fractiunea lui Urecheanu, de exemplu, toti au fost membri ai Partidului Comunist si nu cei mai buni, apropo. Asta e si problema. Ei nici atunci n-au fost comunisti adevarati, asa cum nici acum nu sint democrati adevarati. Atunci au fost falsi si acum sint falsi.

I.: Ati facut o liberalizare economica seriosa, ma refer la amnistia fiscala?

R.: Amnistia fiscala a fost un pas logic. Trebuia sa incepem de la zero relatiile noastre cu tot spatiul economic. Impozitul zero la profit pentru acei agenti economici care investesc profitul in afacerile proprii. Daca el nu face aceste investitii, atunci achita 15 % din suma acestui profit.

I.: Cum considerati un ajutor, un suport al Romaniei pentru integrarea in Uniunea Europeana? Critic, important sau util?

R.: Orice ajutor este important atunci cind el vine la timp, cind el este sincer. Si orice ajutor pe dimensiunea europeana il vedem in contextul institutiilor executive europene, prin intermediul structurilor europene respective. Nu sintem deocamdata in stadiul de tratative directe, ci lucram cu structurile europene pe dimensiunile respective.




I.: Relatia cu Presedintele Basescu cum ati caracteriza-o?



R.: Eu mi-as dori ca aceste relatii sa fie si mai bune. Desi am impresia ca atunci cind ne intilnim, Presedinte Basescu este de fiecare data cu mine foarte sincer si mi-as dori ca asa sa fie in realitate.



I.: Va multumesc foarte mult, domnule Presedinte! Va doresc succes si in viitorul apropiat si in cel departat.


R.: Si eu va multumesc pentru vizita, pentru discutia care am avut-o!
0 
| încă
înapoi »