Navigare

Căutarea pe saitul

 













Toate ştirile

06.11.2015:  Viaţa noastră e în mîinile noastre!
Relaţie inversă

Nicolai Stoian

Adevărul trăieşte în cubconştientul nostru, de aceea trebuie să-l scoatem de acolo şi să ne tratăm de miopie politică
Ce frumuseţe de alegeri se organizau în alte vremuri! Oamenii, adică alegătorii, mergeau la secţiile de votare cu dispoziţie de sărbătoare, acolo cîntau fanfare, funcţionau bufete... Alegătorii votau pentru o viaţă demnă de numele de om. Iar acum se merge la votare fără ca oamenii să ştie bine dinainte pentru cine îşi vor da votul, deseori luînd decizia în ultimele clipe. N-au încredere în cei pentru care li se cere să-şi dea votul, de aceea şi se întreabă unii pe alţii: „Pentru cine oare să votăm?!”.
Chiar dacă la unele secţii de votare şi astăzi răsună muzică, nu trăieşti sentimentul unei sărbători. În schimb, pînă la alegeri se dau concerte. Dar acestea sunt pentru copii şi tineret. Iar tineretul de astăzi, în marea sa majoritate, nu este educat în spirit patriotic, ci în spirit proeuropean, proamerican... Şi aceşti alegători nicidecum nu vor înţelege că merg să-şi dea voturile nu pentru un ceţos viitor proeuropean, ci pentru bunăstarea lor, cea moldovenească. Nu trebuie să contăm pe alţii! Nici Europa, nici America, nici România nu ne vor face viaţa mai bună. Cei de acolo nu au nevoie de noi. De ce atunci mulţi dintre concetăţenii noştri nu înţeleg că, dîndu-şi votul cui se nimereşte, săvîrşesc astfel o mare greşeală?!
La timpul său, Nicolai Ostrovski a scris foarte precis că viaţa i se dă omului doar o singură dată şi el trebuie s-o trăiască în aşa fel, încît să nu-l chinuie părerea de rău pentru anii trăiţi fără de nici un rost. Dar ce facem noi? Oameni buni! În mod benevol, ne lăsăm cumpăraţi! Unioniştii strigă: „Vrem unire!”, „Unire!”. Fie! Dar cine vom fi noi după această „Unire!”? Vor veni românii să ne are cîmpurile, să ne îngrijească viile şi livezile, să ne restabilească fabricile şi uzinele distruse?! La noi, în oraşul Drochia, a fost închisă fabrica de mobilă, care exporta mobilă pentru şcoli în ţara prietenă Cuba: din uzina de beton armat a rămas doar carcasa; au încetat să funcţioneze „Moldselhoztehnica”, fabrica de cărămidă, alte întreprinderi. Dar cîte locuri de muncă s-au pierdut în urma acestor distrugeri?!
E foarte regretabil că noi am devenit miopi şi mai departe de dolar şi euro nu vedem nimic altceva. Nu ne vedem viaţa de mîine. Ne spetim în muncă în ţări străine. Iar acasă la noi las’ să fie stăpînă Europa...
Noi trebuie să fim stăpînii ţării! Noi, urmaşii lui Ştefan cel Mare, patrioţii statului nostru. Poporul protestează, fermierii protestează... Tarifele la servicii cresc. Noi nu avem nici dolari, nici euro, nici lei. Încotro mergem? La ce sperăm şi pe cine contăm? Adevărul trăieşte în subconştientul nostru. Dar trebuie să-l scoatem de acolo şi să nu mai fim miopi. În timpurile Uniunii Sovietice şi ale guvernării PCRM, am trăit bine. Doar că noi nu totdeauna suntem capabili să preţuim binele.

0 
| încă
înapoi »
News Time Romania - Stiri Romania